Motor de cautare pentru bibliotecari

LibWorm http://www.libworm.com/ este un motor de cautare pentru bibliotecari sau persone care  au careva tangente cu activitatea bibliotecara. Colecteaza date recent actualizate de la mai mult de 1400 RSS feeds. Continuturile de la aceste  fluxuri de informatii pot fi cautate, iar rezultatele cautarilor pot servi, la randul lor, in calitate de RSS feed. Dezvoltarea motorului de cautare are loc in baza continuturilor trimise de utilizatorii inregistrati. Cautarea se face dupa categorii, subiecte si tag-uri. Posesorii unui cont LibWorm pot trimite continuturi accesand „Submit a Feed”

Pentru mai multe informatii accesati http://www.libworm.com/rss/aboutlibworm.php

V.O.

Inca o data despre bibliotecar ca vector de imagine

Imaginea unei profesii, institutii sau persone nu este opera unei zile sau manifestari, pentru care ai muncit, investind  tot ce ai mai bun si apoi lasi faima acesteia sa munceasca pentru tine. Imaginea se creaza in timp, prin strategii bine gandite, urmate pas cu pas, munca sistematica,  folosind timp, rabdare, pasiune, competente, abilitati si dorinta de a face lucrurile cat mai bine si folositoare celora in slujba carora suntem pusi si din banii carora suntem platiti.

Refrenul cu salariile mici este vechi si dupa parerea mea total amoral pentru ca daca nu-ti convine salariul, cauti un loc de lucru mai bine platit si nu folosesti motivul, ca justificare pentru a nu-ti onora obligatiile. Daca tot una vii la serviciu si stai in birou opt ore atunci trebuie sa faci ceva. Bibliotecile care nu-si schimba cu anii nici amenajarile interioare, nici amplasarea spatiilor, nici vitrinele, nici… ca sa nu mai vorbim de actualizarea resurselor info-documentare, diversificarea serviciilor, etc pe cine mai pot interesa? Si in asemenea conditii, un primar pus in fata alegerii unor prioritati nu-si va pune si niste intrebari? Nu trebuie sa  mizam la nesfarsit pe faptul ca nu vor indrazni sa inchida o biblioteca pentru a nu-si pune toata comunitatea bibliotecara pe cap. Trebuie sa demonstram, ca biblioteca este indispensabila comunitatii, ca poate fi utila tuturor contribuabililor care o intretin.

Ca in societate s-a inradacinat imaginea bibliotecarului, care  “nu face nimic si doar citeste carti” inca mai poate fi de inteles, explicatii sunt multe, dar ca asa cred si unii  bibliotecari, ca pot veni la serviciu si astepta sa treaca mai repede cele opt ore tabelate, fara a face prea multe, sau, acum de ordin mai recent,  navigand in Internet prin diverse retele de socializare, este mult mai tragic. Aici chiar nu  se contureaza posibilitatea ruperii acestui cerc vicios, desi toti constientizam faptul, ca demult este timpul ruperii cercului si inceperii unei ascensiuni pe spirala.

Bibliotecarii, activi in sistem  cu aproape doua decenii in urma, isi amintesc socul provocat de decizia guvernului Sangheli de a comasa bibliotecile publice cu cele scolare. Nu toti, insa, cunosc si faptul, ca acea decizie a fost luata in urma unei vizite a fostului prim ministru intr-o biblioteca unde la intrebarea “ce face?” bibliotecara a raspuns cu “astept sa treaca ziua de munca si sa ma duc acasa”. Atunci comunitatea bibliotecara a putut demonstra, ca bibliotecile de diferite tipuri isi au rostul lor, ca biblioteca publica este garant al protectiei sociale in cultura, etc, etc,  folosind ca argument suprem faptul, ca intretinerea institutiilor de cultura costa mult, iar incultura costa si mai mult. Se pare ca lumea bibliotecara n-a tras prea multe invataminte dupa acel cutremur teribil pentru breasla.

Imaginea bibliotecarului de “mare cititor” care sta la un loc caldut si nu se speteste muncind  a fost motivul pentru care in biblioteci si-au gasit refugiu multe “nonvalori piloase” (fraza nu-mi apartine, dar reda perfect o anumita stare de lucruri), care adancesc si mai mult ruptura dintre bibliotecar si utilizator. Sigur, ca acest aspect ar putea fi discutat in contradictoriu, pentru ca este una, daca aceste “pile” sunt folosite pentru a spori capitalul de imagine pozitiva, daca niste relatii sunt folosite (si trebuie folosite!)pentru binele institutiei si este cu totul altceva, daca relatiile sunt folosite pentru a figura pe o lista de plata. Bibliotecile din spatial rural cunosc suficiente cazuri de acest gen.

Fosta prima doamna a SUA, Lora Bush  este bibliotecara de formatiune profesionala si atunci cand a fost cazul, a folosit toate parghiile posibile pentru a scoate bibliotecile mai in fata. Probabil ea a formulat gandul, ca  “locul de lider mondial in dezvoltarea economica pe care-l joaca SUA se datoreaza, in mare parte si existentei a 122 mii de biblioteci, bine organizate si dotate cu cele mai moderne echipamente de informare si comunicare”, care rostit din gura unui presedinte de tara a fost perceput drept  lauda suprema adusa unor institutii de importanta strategica pentru un stat.

Cand va sosi timpul adevaratelor valori, va fi foarte clar, ca in biblioteca de azi nu mai ai ce face, macar o zi, daca nu muncesti permanent. Invatarea pe tot parcursul vietii este unica sansa a bibliotecarului modern.

Toate studiile efectuate in lume demonstreaza faptul, ca utilizatorii reclama bibliotecii personal inteligent, instruit, calificat, cu abilitatile necesare pentru a face fata TIC, multilateral dezvoltat, prietenos, deschis cominicarii, gata de ajutor etc. Am uitat de pasiune, de creativitate, de spontaneitate? In munca noastra acestea conteaza enorm!

Multitudinea resurselor de informare si comunicare  dezorienteaza si chiar streseaza, daca nu esti sufficient de pregatit pentru a le face fata. Sondajele demonstreaza ca munca bibliotecarului modern se numara printre cele mai stresante munci, de rand cu cea a pompierilori si conducatorilor  auto. Stresul de la tehnologii, probabil,  ni se trage, mai bine zis de la necunoasterea lor. Modernizarea acestora nu va cunoaste sfarsit. Iar aceasta inseamna, ca bibliotecarii vor fi intr-o continua goana pentru a invata, asimila,  instrui, implementa etc. Suntem pregatiti?

Vera Osoianu

Codex WordPress

Pentru persoanele care  nu se multumesc cu niste cunostinte sumare despre  WordPress si vor sa cunoasca mai mult, recomand Codex-ul WordPress, care poate fi accesat la: http://codex.wordpress.org . Codex-ul este tradus (partial) in mai multe limbi, inclusiv romana si rusa.

Dupa parerea mea studierea Codex-ului ar trebui de inceput  cu Glosar-ul (Glossary), care explica mai multi termeni intalniti frecvent in procesul de creare a blogului si  fara cunoasterea carora  miscarea inainte este foarte anevoioasa.

Intelegerea in profunzime a unor termeni poate fi lasata pe mai tarziu, insa fara a intelege notiunile de Blogroll, Comentarii, Categorii, Feed, Avatar, Pingback, RSS, Trackback, Tag, Theme etc, termeni folositi la crearea interfetei, este foarte complicat.

Glosarul prezinta foarte bine diferenta dintre Categorii si Tag-uri confundata de foarte multi dintre bloggeri. Foarte explicit sunt prezentate notiunile de Pingback si Trackback, care pentru non-IT-isti  sunt mai greu de inteles.

Cei care aspira sa atinga maiestria bloggingului sunt sfatuiti:

 – sa posteze continuturi regulat, dar sa nu posteze daca nu au nimic valoros de postat;

 – sa fixeze doar cateva teme specifice despre care sa discute;

 – sa nu plaseze link-uri de felul„subscrie” sau „voteaza-ma” pe toata interfata pana cand nu vor fi persoane carora sa le placa suficient de mult blogul ca sa poata ignora aceasta;

 – sa foloseasca o tema (sablon) curata si simpla, din toate temele posibile;

 – sa comenteze  pe alte bloguri (si normal vor primi vizite de  raspuns).

Nu este usor pana ajungi sa intelegi, cum stau lucrurile, dar dupa o prima parcurgere a Codex-ului se face mai multa lumina.

Vera Osoianu

Imaginea bibliotecarului in societate

Am citit cu interes articolul domnului Dan Negru  Bibliotecar de-as fi…  publicat pe blogul personal: http://www.dannegru.com/?p=1689 si toate cele 26 de comentarii care l-au urmat. Il cred, cand afirma ca  n-a avut intenta sa jigneasca  breasla. Se intuieste mai mult o nostalgie dupa niste timpuri frumoase si lecturile copilariei si adolescentei, care nu pot fi uitate, chiar daca au fost incorsetate in niste limite de timp,  impuse de regulile unei biblioteci. N-ati recunoscut? ”…bibliotecara din colt…care mereu ne atentiona cand sa aducem cartile inapoi” este portretul bibliotecarei format de literatura artistica din intreaga lume,  unde bibliotecar(ul)a apare ca  o persoana sobra, suparata, grija suprema a (caruia)careia este linistea din jur.

Imaginea bibliotecarului, care sta in biblioteca si citeste carti,  este profound inradacinata in societate si nu numai la noi. Problema cu cititul are o explicatie  plauzibila pentru bibliotcari, dar total neinteleasa de purtatorii altor profesii, care nu suporta sa vada pe cineva citind in timp ce ei “se spetesc muncind”. Bibliotecarul a avut dintotdeauna functia de a recomanda cartile cele mai bune de lectura carora sa se bucure cu adevarat cei care apeleaza la serviciile bibliotecii, iar pentru a recomanda trebuie sa stii ce recomanzi, deci trebuie sa citesti singur, ca sa stii ce recomanzi altora.

 In toata lumea se considera ca profesia de bibliotecar este o profesie, care nu figureaza printre primele alegeri atunci cand  pornesti in cautarea unei cariere. Americanii considera profesia de bibliotecar a doua alegere si o imbratiseaza la maturitate, cand se sufoca in chingile altei profesii si cauta o deschidere spre alte orizonturi. Nu inzadar, la facultatile de Biblioteconomie si stiinta informarii din SUA se inscriu multe personae trecute de 45 de ani.

Probabil de la imagine ni se trage si remunerarea, care este la cote valorice nepernise pentru o munca de  intelectual. Iar bibliotecarii se conidera a fi printre ultimii profesionisti de formatiune enciclopedica, care trebuie sa cunoasca cate putin din orice pentru a face fata utilizatorilor cu necesitati atat de diferite. In facultate noi asa si am invatat, pe langa specialitatea propriu zisa, am invatat si istorie, literatura, limbi straine, filozofie, psihologie, fizica, matematica etc.

Este greu de spus, daca imaginea, mai mult negativa decat pozitiva, a bibliotecarului in cominitate s-a format din vina bibliotecarului sau in profesie exista ceva ce vad cei din jur si doar noi bibliotecarii nu putem intelege.

 In lucrarea “Imaginea bibliotecii publice in comunitate”, care insereaza comunicarile prezentate la Seminarul National 2008, care a avut loc la 4 noiembrie 2008 cu generucul “Promovarea imaginii bibliotecii publice in comunitate”, autorii: Alexe Rau, Lidia Kulikovski, Lilia Tcaci, V.Antonov si subsemnata reliefeaza  diverse aspecte, privind natura imaginii, imaginea actuala a  bibliotecii in comunitate, problemele constituite in timp si cele actuale, posbilitatile de imbunatatire a imaginii, sansele oferite de tehnologiile de informare si comunicare etc.(Lucrarea poate fi consultata on line la: http://www.slideshare.net/clubbib/documente).

Deci, bibliotecarii din intreaga lume constientizeaza faptul, ca avem de rezolvat o problema foarte grava pentru viitorul profesiei – imaginea in comunitate.

Tennologiile de informare si comunicare si modernizarea spectaculoasa a lor sunt un imbold pentru schimbarea mentalitatii bibliotecarilor si imbunatatirea imaginii. Am scris si cu alte ocazii, ca modernizarea spectaculoasa a tehnologiilor de informare si comunicare, aparitia unor noi instrumente va fi cosmarul permanent al bibliotecarului modern. Timpul cand dupa facultate veneai in biblioteca si puteai lucra linistit, fara prea mari griji au apus. Inca in anul 2005 peste 200 salariati ai Bibliotecii Congresului au trebuit sa beneficieze de pensionarea timpurie pe motiv ca nu mai faceau fata noilor tehnologii implementate de biblioteca. Acum nimeni nu se mai poate ascunde dupa o diploma obtinuta cu ani in urma. Si nu conteaza cat stii acum, conteaza cat esti dispus sa inveti. Pentru ca aceasta va trebui sa faca bibliotecarul modern – sa invete pe tot parcursul vietii, sa fie cu un pas inaintea utilizatorului, care este tot mai destept, s-a nascut cu maus-ul in mana si nu-si mai vede rostul in afara tehnologiilor. Computerul nu mai este o oportunitate, este un imperativ. A nu cunoaste azi acest instrument e ca si cum ai fi analfabet.

Atunci, cand  prin postarea din 10.06.2010 initiam dezbaterea virtuala „Bibliotecarul intr-o Lume 2.0”, care se va finaliza cu o sedinta virtuala a Clubului biblioteconomistilor in ziua de 1 septembrie, zi cand, in Republica Moldova, incep studiile, inclusiv cele universitare, aceasta incercam sa facem, sa discutam despre cum trebuie sa fie bibliotecarul  modern, bibliotecarul 2.0 pentru a face fata provocarilor Societatii Cunoasterii, pentru a rezista concurentei in infosfera, pentru a imbunatati imaginea in societate si in final pentru a ne mentine in esichierul profesiilor.

Este foarte important ca in aceasta dezbatere, prin postarile de pe blog: http://bnrm.wordpress.com/ s-a inclus Clubul Tinerilor Bibliotecari, BNRM, care are cea mai directa contributie in procesul de creare a unei noi imagini a profesiei de bibliotecar. Ei, bibliotecarii nascuti in era digitala au sarcina, in numele profesiei, sa schimbe o imagine eronata despre bibliotecar, sa creeze o noua imagine si sa repuna profesia, vechimea careia se numara cu mileniile,  pe pedestalul, care-i revine pe drept.

Vera Osoianu

11 cai de a mari viteza WordPress

Un articol despre cum poate fi marita viteza WordPress

11 Ways to Speed Up WordPress

poate fi accesat pe:

http://gabrielcatalano.wordpress.com/2010/07/19/11-ways-to-speed-up-wordpress/

American Libraries pe Facebook

Recent Revista American Libraries si-a creat  pagina pe Facebook:

http://www.facebook.com/pages/American-Libraries-Magazine/129854733703507

Biblioteca publica: Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare . O noua editie

A aparut o noua editie a lucrarii:IFLA Public Library Service Guidelines  / edited by Christie Koontz and Barbara Gubbin. Munich/New York: De Gruyter Saur, 2010. ISBN 978-3-11-023226-4. (IFLA Publications; Nr 147).

Prima editie a vazut lumina tiparului in anul 2001, iar varianta in limba romana Biblioteca publica:  Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare a fost publicata in anul 2007.

Sa vedem in ce conditii putem obtine permisiunea IFLA pentru traducerea si acestei editii. Ar putea fi o frumoasa colaborare intre Asociatia Bibliotecarilor din Republica Moldova si Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania. V.O.

Informatii uile pentru pagina Utilizatori

Ambasada SUA anunta trei oportunitati de angajare

Sursa: http://moldova.usembassy.gov/

 Monitorul civic preia  o  informatie din: http://www.citizensforeurope.org  privind  intrunirea „Looking for European citizenship” .

 Intrunirea va avea loc in noiembrie 2010 in Berlin si are in vizor reprezentantii aripei de tineret a ONG-urilor preocupate de Cetatenia Europeana

Biblioteca traditionala si utilizatorul modern

Incep aceasta postare cu un citat dintr-un  comentariul al Maiei Balan, sefa bibliotecii publice Bilicenii Vechi, bloger in devenire si unul dintre cititorii fideli ai Blogului de biblioteconomie si stiinta informarii “…voi depune maxime eforturi să le realizez pe toate, pentru că timpul trece, tehnologiile se dezvoltă, utilizatorii sunt mai deştepţi”. Este foarte important ca bibliotecarii constientizeaza marea provocare a bibliotecii moderne. Schimbarea rapida a TIC si utilizatorii care devin tot mai versati in TIC vor da in viitor mari batai de cap bibliotecarilor. Este adevarat ca multi dintre utilizatori, mai ales cei formati in era digitala, sunt destepti si se descurca de minune in tehnologiile moderne de informare si comunicare. Aceasta insa nu exclude din peisaj bibliotecarul. Sa nu uitam, ca  multi dintre utilizatori  sunt autodidacti in acest domeniu si cate odata fac ceva in Internet fara sa stie ce. Ar fi perfect daca ar sti, ca atunci cand nu se descurca singuri, cand nu cunosc  ceva si vor cu adevarat sa afle pot veni dupa ajutor la biblioteca.

Alfabetizarea digitala deja se impune printre prioritatile bibliotecii. Cine daca nu  biblioteca publica va trebui sa se ocupe de aceasta in hotarele unei comunitati, indiferent de marime.

Biblioteca  trebuie sa ofere nu numai informatii, resurse, continuturi (inclusiv elaborate de biblioteca), dar si servicii, cat mai multe servicii!.

Informatia este putere. Am reusit oare sa convingem membrii comunitatii cat adevar contin spusele lui Alvin Toffler? Cate biblioteci se pot lauda cu faptul ca au adunat in biblioteca toata informatia comunitara, relevanta pentru utilizatorii din aria de servire, ca au transformat biblioteca in centru comunitar, ca aici pot fi gasite informatii utile pentru toti membrii comunitatii, cum ar fi: circulatia trenurilor, autobuselor, rutierelor; adresele bancilor cu cele mai mari dobanzi sau cele mai convenabile credite; posibilitati de finantare pentru diverse proiecte sau studii; cum poti beneficia de asigurarea medicala; cum se face o declaratie pe venit, care sunt documentele necesare pentru pensionare; cum poti economisi lumina electrica, gazul, apa etc; unde-si are sediul cel mai apropiat notar; care sunt cei mai solicitati avocati; cele mai bune magazine specializate in TIC, materiale de constructii etc.

Intr-un material de promovare, BM „B.P.Hasdeu” enumera 70 de motive pentru a frecventa biblioteca. Eu am adus din SUA un pliant de promovare a serviciilor unei biblioteci publice ce continea 50 de motive pentru a vizita biblioteca. Fiecare cetatean are propia intrebare si propriul motiv si de a veni la biblioteca, iar  bibliotecarul ar trebui sa aiba raspuns pentru fiecare dintre ei. Va amintiti? Despre noi se spune ca suntem ultimii profesionisti de formatiune enciclopedica

Tehnologiile de informare si comunicare si diversificarea serviciilor, in baza lor, ofera bibliotecilor o noua sansa si imaginea bibliotecii si a bibliotecarului in comunitate depinde de cum vom putea profita de ea.

In conditiile unei biblioteci  cu acces Internet, bibliotecarul  ar trebui sa creeze o baza de date cu  adresele electronice ale utilizatorilor si consimtamantul acestora de a le trimite informatii prin posta electronica. Iar informatiile pot fi diverse: despre evenimentele organizate in biblioteca sau in comunitate, despre achizitiile noi, in special cele de interes pentru utilizatorul concret, despre posibilitatea participarii intr-un proiect, despre noi oportunitati de studiu, despre oportunitati de angajare in campul muncii etc.

Bibliotecarul trebuie sa invete singur si apoi sa invete pe altii cum sa deschida o posta electronica, cum sa foloseasca Skype-ul, Messenger-ul, cum sa creeze un blog, cum se face un cont pe Facebook, cum se foloseste o enciclopedie sau dictionar on line etc. Cand cunosti toate acestea poti evada mai usor din izolare, altele sunt orizonturile si cu totul altele sunt posibilitatile si perspectivele.

Computerul nu mai este o optiune, este un imperativ si acest adevar trebuie inoculat tuturor, inclusiv factorilor de decizie, care sunt sau trebuie sa fie in slujba comunitatii.

Vera Osoianu

Cicamp- Moldova-2010

Un Proiect  care ar putea sa intereseze bibliotecarii din aripa tanara a breslei.  Poate fi accesat la:

http://sicamp.md/sicamp-moldova-2010