Experienţe.Practici de calitate

BIBLIOTECILE PUBLICE ÎN SERVICIUL COMUNITĂŢII

În anul 2010 bibliotecile publice din reţea au acţionat ca mediator şi coordonator, asigurînd accesul liber la informaţii tuturor membrilor comunităţii, susţinerea parteneriatelor cu organizaţiile publice, private, instituţiile de învăţămînt, organizaţiile minorităţilor etnice, grupuri sociale.

Reţeaua de biblioteci publice Orhei cuprinde 62 de biblioteci ce include: – 1 B.P.R. „A. Donici”; 1 filială pentru copii „I. Creangă”; 4 filiale în cartierele or. Orhei; 56 biblioteci publice în mediul rural.

Din 62 de localuri administrate şi întreţinute de APL: 19 sunt speciale, 43 adaptate (reamplasate), 57 sedii sunt proprii, 5 sedii arendate, inclusiv în mediul urban – 3 sedii.            În anul de referinţă au efectuat reparaţii curente 6 biblioteci în sumă de 73,9        mii lei.

Din  62 de localuri  necesită reparaţie capitală exteriorul localurilor B.P.R. „A. Donici” şi filiala orăşenească „Slobozia Doamnei”, 6 biblioteci– reparaţii curente.

Toate bibliotecile sunt conectate la energia electrică. În sezonul de iarnă toate localurile  parţial sunt asigurate cu energie termică (conectate la reţelele termice, centrale, dispun de sobe, lemne, cărbuni, reşouri electrice).

Activităţile şi serviciile bibliotecilor publice au fost orientate spre realizarea scopului anului – Promovarea imaginii bibliotecii şi bibliotecarului în comunitate şi contribuţiei la dezvoltarea unei comunităţi prospere, bazată pe o comunicare şi susţinere comunitară eficientă.Obiectivele anului 2010 au fost: – Poziţionarea bibliotecii publice în sprijinul priorităţilor comunitare completînd, revizuind şi construind modele eficiente de utilizare a resurselor şi a potenţialului lor;

–    Dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea colecţiilor;

–    Atragerea la lectură a tuturor membrilor comunităţii de la vîrsta cea mai fragedă;

–    Promovarea serviciilor, ofertelor bazate pe lectură, instruire şi acces la informaţie;

–    Îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor;

–    Valorificarea şi promovarea istoriei, culturii Republicii Moldova, a personalităţilor notorii orheiene;

–    Cooperarea eficientă cu utilizatorii, fondatorii prin prezentarea impactului şi valorilor bibliotecilor publice din reţea, dezvoltînd şi asigurînd continuitatea implicării pentru viitor;

–     Promovarea imaginii bibliotecii şi a bibliotecarului în comunitate;

–    Gestionarea eficientă a patrimoniului, asigurarea unui management eficient, în scopul valorificării resurselor umane şi financiare.

Dezvoltarea colecţiilor a constituit în anul 2010 o preocupare prioritară, deoarece, de ea depinde în cea mai mare măsură funcţionalitatea bibliotecii şi impactul ei comunitar. Constituirea unei colecţii cu profil enciclopedic, cu valoare informaţională a fost şi este obiectivul principal. La finele anului de referinţă, colecţiile bibliotecilor publice din reţea totalizează 529890 u.m. incluzînd diverse categorii de resurse informaţonale. Conform apartenenţei  lingvistice fondul bibliotecilor publice din reţea este constituit din: 361085 u. m. în limba de stat.

Donaţiile de la  Fundaţia Cărţii, Ministerul Culturii şi Turismului din  Republica Moldova, etc. au fost o sursă importantă de completare a colecţiilor şi au ameliorat cît de cît situaţia procesului de completare a colecţiilor. În anul de referinţă au fost primite donaţii 3148 u. m. în valoare de 114701,92 lei cea ce prezintă cu 1937 u.m. mai mult ca în anul 2009.

A continuat colecta de carte „Tu o carte, eu o carte…” anunţată în anul 2005.           BPR „A,Donici” organizînd Salonul de carte, lansări de carte în incinta bibliotecii a primit în dar de la oaspeţi, poieţi, scriitori orheieni 60 u.m. cărţi, în valoare de 901,82  lei.

Biblioteca publică comunală Susleni colaborînd cu Compania „Moldova Vission Irlanda”, a elaborat proiectul „Dezvoltarea colecţiei bibliotecii publice comunale Susleni”, datorită căruia şi-a  completat colecţia cu  44 u.m. în valoare de 1850 lei.

Cea mai mare achiziţie a fost efectuată de APL Jora de Mijloc: bibliotecile publice din comuna Jora de Mijloc, Jora de Sus şi Lopatna au procurat 1681 u.m. în valoare de 27236 lei,  iar cea mai mică achiziţie – de APL Donici: biblioteca publică Donici a procurat 36 u.m. în valoare de 1500 lei. Bibliotecilor publice din satele Camencea, Izvoare, Şercani în ultimii zece ani nu li s-au alocat deloc surse financiare din bugetul APL pentru achiziţii de carte. Pentru achiziţia de carte din buget în anul 2010 s-au alocat 221730,5 lei, ceea ce reprezintă 1,9 lei per capita.

O valoroasă sursă de informaţie curentă pentru beneficiari este colecţia  de publicaţii periodice ce conţine un spectru larg de reviste şi ziare locale, republicane, din Romania, Rusia în valoare de 88480 lei cu 3053 lei mai mult ca în anul precedent.

În anul de referinţă bibliotecile publice din reţea au furnizat resurse info-documentare pentru a răspunde la necesităţile individuale şi de grup, de informare, dezvoltare personală, odihnă şi recreere.

Colecţiile şi serviciile bibliotecilor au fost utilizate de 23,9 mii utilizatori activi, dintre care 10,9 mii  de utilizatori copii. Pe parcursul anului de referinţă utilizatorii activi au vizitat bibliotecile de 300,5 mii ori, inclusiv copii – 179,6 mii ori. Fiecare uti­li­zator a beneficiat de serviciile bibliotecii în medie de 12,6 ori din care copii de 16,5 ori. Pa­gi­na WEB a B.P.R. „A. Donici” a fost accesată de 2300 ori. Numărul total de uti­li­zatori înscrişi constituie 20,6% din numărul total de populaţie, din care 24,6 % în or. Orhei. Bibliotecile publice comunale (săteşti) au funcţionat pentru locuitori 6 din 7 zile, servicii virtuale la BPR „A. Donici” 24 din 24 ore.

Lecturii rămîne prioritară în viaţa oamenilor, instrumentul şi mijlocul de formare şi modelare a conştiinţei, de dezvoltare profesională, personală şi spirituală.

În anul de referinţă de către utilizatorii bibliotecilor publice din reţea au fost consultate 507,1 mii volume, ceea ce a crescut doar cu 4,3 mii volume din motivul: 16 biblioteci publice comunale (săteşti) nu au achiziţionat publicaţii; 8 biblioteci publice comunale (săteşti) nu au avut abonare la ediţii periodice; micşorarea numărului de elevi şi preşcolari din raion; utilizarea frecventă a Internetului. Motivaţia şi necesităţile de lectură diferă în funcţie de categoriile socio-profesionale ale utilizatorilor.

Cele mai frecvente domenii se utilizează în ajutorul curricumului şcolar de către elevii liceelor, colegiul pedagogic, medicină,  beletristica de pensionari, şomeri, casnice, elevi.

În medie colecţiile bibliotecilor publice au circulat în anul 2010 de 0,96 ori, din care la B.P.R. „A. Donici” şi filialele ei – 1,2 ori. Un utilizator a consultat în medie – 21,2 documente. Din an în an creşte numărul documentelor consultate prin intermediul Internetului. Cele mai solicitate documente sunt în limba română – 83,5% din împrumutul total de publicaţii. Lectura pentru copii rămîne prioritară şi mijloc de formare a personalităţii copiilor, importantă pîrghie de educare morală, intelectuală, estetică. Astfel, un copil a consultat în medie/an – 28,3 documente.

Pe parcursul anului de referinţă bibliotecile publice din reţea au acordat asistenţă informaţională utilizatorilor consultînd: bazele de date (MoldLex, Totul de spre Orhei, EBSCO), OPAC, cataloagele tradiţionale. Cu ajutorul lor au fost îndeplinite 3000  referinţe bibliografice, din care 306 prin telefon, 40  prin intermediul serviciului de re­fe­rinţă electronic „Întreab@ bibliotecarul”. În 9 biblioteci din reţea, utilizatorii au utilizat Internet-ul, în 3 biblioteci baza de date MoldLex. Pe parcursul anului de referinţă bibliotecile au asigurat accesul la informaţiile comunitare din diverse aspecte ale vieţii comunităţii locale. Informaţiile au fost selectate în mape speciale: Mănăstiri, biserici; Orheiul-Vechi; Personalităţi orheiene; Instituţii publice din rnul Orhei; or. Orhei – trecut şi prezent; Istoria satelor din rnul Orhe; Diverse. Majoritatea  bibliotecilor mari au organizat şi desfăşurat Zile de informare: Noile publicaţii intrate în colecţiile bibliotecilor;Ziua Mondială a Apei; Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale; Zilele Dreptului de a Şti; Zilele pedagogului etc.

Bibliotecile au elaborat 125 liste bibliografice în ajutorul procesului de învăţămînt extraşcolar, „Lecturile de vacanţă” (iarnă, primăvară, vară).

CID „Orhei” a elaborat „Buletinul informaţional trimestrial „Publicaţii noi intrate în colecţiile B.P.R. „A. Donici”. Centrul de instruire în domeniul tehnologiilor informaţionale de la B.P.R. „A. Donici”, cît şi bibliotecile care dispun de calculatoare au acordat la cerere asistenţă de studiere a ABC-ul calculatorului, navigarea în Internet, utilizarea programelor MS WORD, EXCEL la 10 specialişti din diverse domenii. Au organizat 45 instruiri, 56 lecţii bibliografice în bibliotecile din mediul rural.

În anul de referinţă bibliotecile publice din reţea şi-au valorificat colecţiile sale prin organizarea acţiunilor culturale, avînd ca obiectiv „promovarea imaginii bibliotecii publice şi a bibliotecarului în comunitate”.

Zilele uşilor deschise organizate tradiţional în lunile septembrie şi februarie în cadrul cărora au fost organizate excursii, expoziţii de publicaţii, dar important că utilizatorii B.P.R. „A. Donici” în aceste zile au beneficiat de înscriere şi internet gratuit. Bibliotecile publice comunale: Ciocîlteni, Bulăieşti, Trebujeni, Cucuruzeni, filiala orăşenească „Slobozia Doamnei”, B.P.R. „A. Donici” au organizat Zilele Bibliotecii, care au inclus ciclu de activităţi culturale: expoziţii, lansări de carte, întîlniri cu personalităţile notorii din comunitate, concursuri literare. În scopul comemorării şi omagierii scriitorilor români s-au organizat: Zilele Eminescu, Zilele Alexandru  Donci, Zilele Ion Creangă, Zilele Mihail Garaz, Zilele Grigore Vieru la care au participat poeţii orheieni.În scopul familiarizării membrilor comunităţii cu informaţie referitor la drepturile omului, anual în luna octombrie se organizează Zilele Dreptului de a Şti, în colaborare cu Consiliul Raional, avocatul Valeriu Covaş, Acces-Info din R.M. Pe parcursul a cinci zile au fost organizate: expoziţii de publicaţii, panou de afişaj, mese rotunde, discuţii cu participarea elevilor de la licee, colegii cît şi alte categorii de  utilizatori cointeresaţi.

În conformitate cu Decizia Consiliului Raional, Orhei în perioada iuanuarie 2009 – februarie 2010 în colaborare cu APL a fost organizat Concursul raional, care a contribuit la sporirea rolului şi prestigiului bibliotecii şi bibliotecarului în comunitate. Astfel, bibliotecile publice: Vîşcăuţi, Bulăieşti, Selişte, Ciocîlteni, Trebujeni, Lucaşeuca au fost menţionate cu premii băneşti, care au fost utilizate în exclusivitate pentru procurarea calculatoarelor şi achiziţiilor de publicaţii. APL din comunele: Bulăieşti, Selişte, Vîşcăuţi au suplimentat alocaţiile pentru premii în scopul procurării a căte un calculator şi imprimantă/xerox.

B.P.R. „A. Donici” a participat la Concursul republican organizat de Ministerul Culturii din R.M., fiind menţionată cu premiul II la compartimentul „Biblioteci raionale”.

Bibliotecile publice care acordă servicii de bibliotecă copiilor au participat activ la implementarea Proiectului raional „Lecturile verii -2010, ediţia a 2-a, organizînd diverse activităţi culturale cu participarea copiilor. În perioada estivală bibliotecarii au organizat concursuri literare, ore de lectură, ora poveştilor, vizionări de filme şi concursuri de desen utilizînd calculatorul, întîlniri cu poeţii orheieni, personalităţile notorii din localitate. Astfel de activităţi contribuie benefic la dezvoltarea dragostei de lectură cît şi promovarea lecturii, bibliotecii şi bibliotecarului în comunitate, atragerea copiilor la bibliotecă, inclusiv copiii străzii şi cei care se află în dificultate.

În anul de referinţă Festivalul raional al Cărţii pentru copii ed. a avut ca scop popularizarea publicaţiilor pentru copii, promovarea lecturii şi dezvoltarea creativităţii la copii, stimularea comunicării interpersonale, descoperirea şi promovarea creaţiilor de poezie autentică. La Festival au participat utilizatorii-elevi din cl. II-IX de la gimnaziile şi liceele din oraş şi raion.

Participarea utilizatorilor-copii la astfel de activităţi, contribuie la exprimarea elocventă, sugestivă, recitarea expresivă, ţinuta scenică, colaborarea bibliotecarilor bibliotecilor publice cu cele şcolare, pedagogii etc.

În cadrul Zilelor Bibliotecarului (19-23 aprilie) şi Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Dreptului de autor s-a organizat Salonul literar de carte cu participarea scriitorilor orheieni, ed. a 2-a. Pe parcursul a 3 zile au fost vernisate publicaţiile scriitorilor orheieni, s-au organizat lansări de carte, recitaluri de versuri, întîlniri cu utilizatorii pasionaţi de versuri.  B.P.R. „A. Donici” şi-a prezentat la Salon publicaţiile editate în noiembrie 2009 – martie 2010 dicţionarul biobibliografic „Personalităţi orheiene în domeniul culturii, artei şi literaturii” şi bibliografia „Mănăstirea Curchi”. În temeiul Regulamentului de participare scriitorii care şi-au prezentat publicaţiile la Salon au fost menţionaţi cu premii băneşti, diplome.

În scopul dezvoltării creativităţii, stimulării intelectului copilului prin cuvînt şi lectură au fost organizate concursurile literare: „La izvoarele înţelepciunii”, Recital de versuri „M. Eminescu – eterna chemare”, „Donici – cuib de înţelepciune„O mamă, o limbă, un grai”, „Steaua poetului de dincolo de stele” (80 de ani de la naşterea scriitorului orheian Mihail Garaz. În scopul promovării patrimoniului şi memoriei de cunoaştere locală, bibliotecarii au organizat concursul „Baştina” ed. a IX-a, faza locală şi raională. La faza raională utilizatorii au participat la Concursul de eseuri „Cunoaşteţi baştina”.

O activitate imensă au desfăşurat bibliotecile „Slobozia Doamnei” şi Ciocîlteni în deservirea utilizatorilor rromi. În cadrul Zilei Bibliotecii Slobozia Doamnei, unde activează Centrul de Integrare a rromilor în societate, a fost organizată o întîlnire de suflet cu rromii din com. Ciocîlteni, prezentînd spectacole literar – muzicale, dansuri, expoziţii de meşteşuguri, bucate tradiţionale. Din anii 2004 Biblioteca publică orăşenească „Nordic” acordă servicii la domiciliu de către un bibliotecar, care şi el are probleme de vedere. Biblioteca dispune de publicaţii în Brail, reviste speciale de la Biblioteca Republicană şi Studioul de înregistrări sonore ale Societăţii Orbilor din R.M. în temeiul unui Contract de colaborare prin intermediul interbibliotecar se împrumută casete audio, care mai apoi sunt împrumutate utilizatorilor. În anul de referinţă acest grup de utilizatori au consultatdocumente, fiind vizitaţi la domiciliu de către bibliotecar de 1294 ori. Biblioteca publică „Nordic” în ultimii ani s-a transformat în Centru de integrare a persoanelor cu handicap de vedere. În colaborare cu Societatea Orbilor, filiala Orhei permanent se organizează diverse acţiuni culturale, mese rotunde, întîlniri cu personalităţi orheiene. B.P.R. „A. Donici” colaborează cu Penitenciarul din s. Brăneşti, oferindu-le publicaţii, care au fost triate din colecţii, s-a organizat chestionarea deţinuţilor, care solicită organizarea concertelor cu participarea cîntăreţilor cu nume din Republica Moldova, întîlniri cu avocaţi, jurnalişti, parlamentari.

Biblioteca publică sătească din Brăneşti acordă servicii personalului care activează la penitenciar.

Pe parcursul anilor B.P.R. „A. Donici” colaborează fructuos cu Muzeul de Istorie şi Etnografie, Orhei, Casa-muzeu „A. Donici”, Casa Veteranilor, care au contribuit la organizarea acţiunilor culturale.

În anul de referinţă obiectivul principal a fost „Şi cartea şi Internetul”. Din cele 62 de biblioteci din reţea doar 14 sunt dotate cu: – 55 calculatoare, din care conenctate la Internet – 40;  48 calculatoare pentru utilizatori, din care conectate la Internet – 31; – 15 imprimante; – 9 scanere/copiatoare; – 3 copiatoare.

B.P.R. „A. Donici” şi 4 filiale orăşeneşti dispun: 36 calculatoare din care pentru utilizatori – 27 calculatoare, fiind toate conectate la Internet prin intermediul prestatorului „StarNet”, care acordă trafic Internet operativ.

O problemă rămîne a fi conectarea bibliotecilor publice din mediul rural la reţeaua Internet, unde din 22 calculatoare, doar 4 sunt conectate la Internet.

Graţie susţinerii financiare de către Consiliul Raional şi primăriile Bulăieşti, Selişte, Vîşcăuţi s-au procurat cîte un calculator, imprimantă, xerox.

B.P.R. „A. Donici” din buget a procurat 5 calculatoare, proiector, imprimantă, extinzînd Sala Multimedia. În decursul anului s-au reparat calculatoarele care au fost procurate din donaţii de la Fundaţia Soros Moldova în anii 2000 -2006.

Produsele editoriale ale B.P.R. „A. Donici” sunt digitizate: Dicţionar bibliografic „Personalităţi orheiene în domeniul culturii, artei şi literaturii”; Biobibliografia “Mihail Garaz – o viaţă sub semnul diagonalei “; Biobibliografia „Dumitru Matcovschi”;      Biobibliografia “Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504)” ; Bibliografia “Cărţi cu autograf” ;Bibliografia “Mănăstirea Curchi”. Numărul utilizatorilor care utilizează tehnologiile informaţionale a crescut, demonstrînd, că biblioteca răspunde cerinţelor Societăţii de azi şi de mîine.

B.P.R. „A. Donici” în anul de referinţă şi-a orientat activitatea spre mai multe direcţii: cercetarea bibliografică; cercetarea biblioteconomică; asistenţă metodologică şi de specialitate; instruirea specialiştilor.

În anii de referinţă în reţea au activat: 111 angajaţi din care 84 bibliotecari (în echivalent norme întregi – 73,75. Din ei 28 au studii superioare, inclusiv 17 de specialitate şi 56 cu studii medii, inclusiv 26 de specialitate. Din numărul total de bibliotecari cu studii în domeniu activează doar 51,2 %.

Pe 0,75 normă au activat – 3 bibliotecari; 0,5 normă –  13 bibliotecari. Deţin grad de calificare – 31 bibliotecari, inclusiv 18 în mediul rural. Din lipsa specialiştilor în domeniu în deosebi în mediul rural continuă să activeze  -16 bibliotecari pensionari. Bibliotecarii din reţea au participat la dezbaterile profesionale „Implementarea Standartului Statistici internaţionale de bibliotecă”, „Bibliotecarul – promotor al tezaurului cultural şi model al imaginii instituţiei info-documentare”. 4 seminare zonale (Bulăieşti, Selişte, Cucuruzeni, Trebujeni) în cadrul căreia au fost organizate activităţi culturale în colaborare cu bibliotecile şcolare, căminele culturale, APL.

Biblioteca publică comunală din Ciocîlteni în colaborare cu Liceul teoretic a organizat întrunirea zonală cu genericul „Promovarea diversităţii culturale multietnice” (rromi, ucraineni). Pentru bibliotecarii noi angajaţi s-a organizat instruiri în cadrul „Şcolii tînărului bibliotecar” la care au participat 4 persoane inclusiv 1 persoană din rnul Şoldăneşti. Formatorii au continuat activitatea pe Module: Catalogare, Indexare, Tehnologii informaţionale, Managementul bibliotecilor publice la care au participat 6 grupuri de bibliotecari.

În anul de referinţă 8 specialişti ai B.P.R. „A. Donici” au fost mentori pentru 4 bibliotecari fără studii în domeniu, noi angajaţi acordîndu-le asistenţă metodologică de specialitate. În colaborare cu Secţia Cultură cu prilejul Zilei Bibliotecarului s-a organizat Concursul raional „Cel mai fidel bibliotecar” şi „Cea mai modernă bibliotecă”, bibliotecarii fiind menţionaţi cu diplome de la Consiliul Raional, B.P.R. „A. Donici”. Biblioteca pentru copii „I. Creangă” a editat publicaţia destinată copiilor „În lumea copiilor”, B.P.R. „A. Donici” – Buletinele informaţionale: „Publicaţii nou intrate în colecţiile B.P.R. „A. Donici”, „Publicaţii periodice – 2010”.

În scopul organizării activităţii bibliotecilor publice au fost preconizaţi 3393,0 mii lei, din care la B.P.R. „A. Donici” – 1446,0 mii lei.

În anul de referinţă s-au utilizat 3290,1 mii lei inclusiv: remunerarea personalului – 2432,2 mii lei; pentru achiziţii de publicaţii şi abonare la ediţii periodice – 428,3 mii lei; automatizare şi informatizare – 115,2 mii lei; reparaţie curentă – 73,9 mii lei; alte cheltuieli – 240,5 mii lei.

În anul de referinţă s-au utilizat în total cu 1074,3 mii lei mai mult ca în 2009 din contul alocării mijloacelor financiare de către APL inclusiv: – 265,4 mii lei pentru achiziţii de publicaţii; –  34,6 mii lei pentru automatizare şi informare; – 26,1 mii lei pentru reparaţia curentă a localurilor; – 40,6 alte cheltuieli. Mijloacele financiare alocate nici pe departe nu au satisfăcut necesităţile celor 62 de biblioteci publice.

 

Ce am reuşit în anul de referinţă ?

–         Nu s-a lichidat, comasat nici o bibliotecă publică;

–         Îmbunătăţirea colaborării cu APL;

–         S-au informatizat 3 biblioteci publice din mediul rural;

–         Alocarea mijloacelor financiare mai suficiente de către APL pentru achiziţia de carte şi abonare la ediţii periodice;

–         S-au organizat mai multe acţiuni culturale în scopul promovării personalităţilor notorii orheiene, bibliotecii şi bibliotecarului în comunitate;

–         Confirmarea gradului de calificare de către 10 specialişti;

–         Atribuirea gradului de calificare la 1 specialist;

–         Reducerea fluctuaţiei de cadre.

Specialiştii bibliotecilor din reţea mai au mult de muncit  pentru rezolvarea multor probleme care persistă la moment:

–         Lipsa specialiştilor tineri cu studii în domeniu;

–         Micşorarea indicatorilor de performanţă în bibliotecile din reţea;

–         Alocarea mijloacelor financiare insuficiente de către APL pentru achiziţia de carte şi abonarea la ediţii periodice, conecţiune Internet;

–         Număr mic de biblioteci informatizate;

–         Finanţarea bibliotecilor publice după principiul „restant”.

Bibliotecile din reţea se impun comunităţii prin utilizarea celor mai importante instrumente, argumentînd rolul şi importanţa lor în comunitate.

 

 

 

 

Lidia Sitaru, director al BPR „A. Donici”

 

Viorica Antonov

“Investim în capacităţile romilor pentru ca ei să devină membri activi ai societăţii”

www.porojan.md

În scopul studierii şi promovării experienţei bibliotecilor publice din Moldova, mi-am propus o vizită de documentare la una din filialele Bibliotecii Publice Raionale “A. Donici” Orhei, “Slobozia Doamanei”, care are ca utilizatori reprezentanţi ai minorităţii naţionale de etnie romă,  pe care am realizat-o la sfârşit de octombrie. Am întâlnit acolo, bibliotecare cu suflet mare, care depun mult efort ca biblioteca să arate tot mai bine şi, utilizatorii,  de altfel majoritatea romi, sa rămână mulţumiţi de serviciile oferite. La filiala “Sl. Doamnei” au acces toţi copiii cu domiciliul stabil sau flotant în Orhei. Înscrierea la bibliotecă se face în baza buletinului de indentitate al unuia din părinţi. Cărţile se împrumută pentru două săptămâni. “Dacă doreşti să prelungeşti termenul – anunţă imediat personalul”-  aceasta rugăminte este cunoscută de toţi beneficiarii.

Dna Xenia Balaban, şefa filialei, dornică de inovaţie şi întotdeauna gata să primească micii utilizatori, a fost surprinsă de vizita mea. Raportul răsfoit proiecta într-o profundă luminozitate toate activităţile interesante, organizate în scopul promovării imaginii bibliotecii şi  contribuţia acesteia la dezvoltarea unei comunităţi prospere, bazată pe comunicare şi susţinere comunitară eficientă. Această filială, specializată în deservirea romilor, are în prezent utilizatori activi (patruzeci şi doi la numar), printre care Silvia Dumitru, Parapir Busuioc, Cristina Ala, Diana Leahu, Samantha Arap, Reabina Arap, Ria Spatari, Malvina Bou şi alţii, toţi de etnie romă. Este important că în cadrul instituţiei am observat elemente de marketing (pliante şi fluturaşi), care îi conferă un aspect atractiv pentru utilizatori. Pliantele  conţin un şir de reguli de lectură interesante cum ar fi:

· nu citi culcat – influenţează negativ asupra văzului;

· nu citi în amurg sau la lumină slabă;

· respectă poziţia corectă a corpului în timpul lecturii;

· când citeşti, urmăreşte ca lumina să cadă de sus sau în partea stângă;

· dacă lectura este de lungă durată, faci pauze peste fiecare două ore, privind în ziare sau stând cu ochii închişi 15 minute , etc..

Sau avantajele lecturii:

· contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare, a memoriei şi creativităţii;

· te învaţă cuvinte noi şi structura gramaticală a limbii;

· îţi ajută să înveţi, să gândeşti şi îţi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare;

· îşi ajută să înveţi mai uşor şi să ai succes la şcoală;

· te învaţă valori morale;

· previne excesul de utilizare a televizorului;

· favorizează dorinţa de cunoaştere şi de a învăţa pentru tot restul vieţii.

Sau diverse slogane despre citit; O abilitate foarte importantă pe care trebuie s-o înveţi; Imaginează-ţi cum ar fi o zi fără să citeşti; Cititul este necesar nu doar pentru a supravieţui în lumea şcolii sau a universităţii, ci şi ca adult; Doreşti să ai succes la şcoală?; Ţi-ar placea ca lectura să devină pentru tine o activitate distractivă?.

În procesul de analiză al acestor materiale m-a ademenit un pliant cu mesaj interesant ce conţine sfaturi pentru părinţi: Copilului sau nepotului dvs îi place:

· să se uite la televizor

· să se joace la calculator

· să navigheze pe Internet

La finalul lecturării acestui pliant am sesizat şi un îndemn pentru parinţi: Nu e nimic rău atâta timp cât aceste activităţi sunt făcute cu moderaţie. Cu toate acestea v-ar placea să vă vedeţi copilul, nepotul dvs interesat de activităţi mai constructive, cum ar fi lectura? O metodă foarte bună este să-i citiţi chiar dvs sau să vizitaţi împreună Biblioteca – filială “Slobozia Doamnei”, unde utilizatorii beneficiază de:

  • împrumut de publicaţii la domiciliu;
  • consultarea documentelor în sala de lectură;
  • activităţi cultural-educative;
  • servicii informaţionale şi bibliografice.

Filiala “Sl. Doamnei” oferă următoarele servicii:

· împrumut de publicaţii la sediu şi la domiciu;

· împrumut interbibliotecar;

· asistenţă bibliografică şi documentară;

· acces Internet;

· acces la cataloagele tradiţionale ale bibliotecii;

· servicii Xerox;

· activităţi cu caracter cultural, ştiinţific şi informaţional, inclusiv la cererea beneficiarilor.

La capitolul divertisment doamnele bibliotecare Xenia Balaban şi Tatiana Condrea,

în colaborare cu directoarea Bibliotecii Publice Raionale “A. Donici” dna Lidia Sitaru organizează multiple concursuri, prezentări de carte, recitaluri de poezie, unde micii utilizatori  îşi pun în valoare talentul. Participanţii la aceste concursuri sunt apreciaţi după diverse criterii, cum ar fi să se exprime elocvent, plastic, sugestiv, să declame expresiv, să posede o ţinută scenică în timpul prezentării şi altele. La 8 aprilie 2010, de “Ziua romilor” s-a organizat o expoziţie “Romii – dansatori şi lăutari” unde au fost expuse publicaţii de ţin de istoria şi cultura romilor, însoţite de două afişe cu titlul “Istoria romilor” şi “Din cultura romilor”. Pe tot parcursul anului se organizează mese rotunde, diverse topuri, cum ar fi cel al cititorului, reviste bibliografice şi chiar zile de informare “Ziua umorului”, “Ziua mărţişorului”.

O altă bibliotecă specializată în deservirea romilor este cea din satul Ciocâlteni. Dna bibliotecară Elena Caloş a elaborat un proiect “Personalităţi cu renume de la Ciocâlteni”, care a început cu lansarea cărţii “Emergenţa societăţii civile. Romii în Republica Moldova: între toleranţă şi prejudecăţi” de Nicolae Sali şi Ion Duminică. A fost o întâlnire de neuitat cu toate dinastiile prezente Răducan, Târşu, Ologu, Leahu, Franţuz, Muntean, Mereuţă, Colun, Şova şi alţii. Utilizatorii romi au la  bibliotecă şi un colţişor al lor “”Etnia romă la ea acasă”.

Cu alte detalii, vin într-o altă notă informativă pentru că mâine, 18 noiembrie, sunt invitată la un Atelier profesional la filiala “Slobozia Doamnei” Orhei în cadrul zilelor filialei.

 

 

 

Activitatea de Memorie culturală şi cunoaştere locală în bibliotecile publice din Republica Moldova: experienţe, practici de calitate.

Alla Andrieş

 

Activitatea bibliotecilor publice în domeniul cunoaşterii locale este parte componentă a activităţii profesionale orientată spre identificarea, colectarea, organizarea conservării şi utilizării documentelor de cunoaştere locală, consacrate unui teritoriu concret sau editate pe acest teritoriu.

Bibliotecile municipale, orăşeneşti, comunitare sunt unicii deţinători ai colecţiei exhaustive cu conţinut local pe teritoriul său, centru de activitate bibliografică şi difuzare a cunoştinţelor despre plaiul natal. Printr-un complex de activităţi bibliotecile oferă populaţiei informaţia despre istoria, tradiţiile, specificul, integritatea, potenţialul economic a raionului. Elaborarea şi realizarea acestor activităţi au majorat posibilităţile bibliotecilor în acest domeniu, au oferit posibilitate pentru realizarea potenţialului creativ al bibliotecarilor.

Activitatea de Memorie culturală şi cunoaştere locală este percepută de bibliotecile publice a Republicii Moldova ca una printre direcţiile prioritare de activitate. Ea se realizează prin antrenarea utilizatorilor în activitatea de cercetare, consolidarea bibliotecilor la nivel de parteneriat social, alte instituţii antrenate în acest domeniu. Planurile de activitate al bibliotecilor publice din ţară includ o gamă largă de manifestări, acţiuni destinate cunoaşterii plaiului natal şi diseminării informaţiei. Ca exemplu: Direcţiile prioritare de activitate ai Bibliotecii Publice Raionale Râşcani pe anul 2009 includ următoarele:

· Aniversarea de 60 de ani de la prima atestare documentară a bibliotecii

· Elaborarea materialelor promoţionale.

· Valorificarea istoriei oraşului Râşcani

· Elaborarea bibliografiilor personalităţilor originare din oraş şi raion.

Succesul bibliotecii în realizarea activităţii de cunoaştere locală depinde de conţinutul, organizarea, şi valorificarea resurselor info-documentare. În promovarea literaturii de cunoaştere locală se utilizează metodici comune pentru toată activitatea de bibliotecă, pe când activitatea de cunoaştere locală are specificul său şi presupune procedee metodice speciale. Colecţiile de documente cu caracter local găzduite de bibliotecile publice sunt privite ca instrumente capabile să reflecte comunitatea in toată diversitatea ei, să contribuie la educarea membrilor comunităţii prin încurajarea participării active a cetăţenilor in vederea salvgardării şi promovării identităţii comunitare. Printre acţiunile cele mai importante susţinute de bibliotecile publice în scopul sensibilizării publicului cu privire la cunoaşterea locală sunt lansările de carte, expoziţiile, mesele rotunde, conferinţele etc.

În august 2008, s-au împlinit 420 de ani de la atestarea documentară a oraşului Floreşti. In legătura cu acest eveniment la Bibliotecă Publică Raională a avut loc lansarea cărţii Oraşul Floreşti – istorie şi contemporaneitate de Vasile Trofăilă. Editarea cărţii a avut drept scop familiarizarea cititorilor cu istoria dezvoltării oraşului, cultura, tradiţiile, obiceiurile locale, precum şi cu oamenii care au creat aceste valori. Istoria oraşului este un bun prilej de mândrie, demnitate, patriotism, dar şi îndemn spre noi realizări. Un moment de revelaţie al evenimentului au constituit creaţiile proprii: eseuri, poezii dedicate oraşului Floreşti. În cadrul acestei manifestări s-au evidenţiat: Emilia Podoleac – medic, cu poezia La 420 de ani prietenului drag Floreşti, Ludmila Rotari, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” cu eseul Floreşti oraşul meu minune, Raisa Dirda, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” cu poezia Floreşti, Marinela Leşan, eleva cl. a IV-a, şcoala primară, cu poezia Floreşti oraş ca în poveşti.

Cu prilejul sărbătorii Ziua oraşului Orhei Biblioteca Publică Raională „A. Donici” a organizat Salonul de Carte (ed. I-a. ) al scriitorilor orheieni. Pe parcursul a două zile au fost prezentate publicaţiile scriitorilor orheieni cât şi desenele elevilor de la Şcoala de Arte pentru Copii cu genericul Orhei – oraş din paradis. Scriitorii orheieni şi-au lansat publicaţiile editate în anul 2009.

Bibliotecile republicii implementează cu succes proiecte cu finanţare locală. La Biblioteca Publică Raională Teleneşti, în anul 2009 a fost implementat un proiect pentru colectarea de fonduri de carte, care a făcut biblioteca mai atractivă şi a stimulat interesul pentru literatura de cunoaştere locală. Iar Proiectul Dialoguri culturale a fost organizat cu scopul de a promova personalităţile de valoare locală: Axentie Blanovschi, scriitor originar din s. Budăi, Elena Ilescu, meşter popular din s. Ineşti, Leonid Popescu, autorul cărţii Chiştelniţa la 550 ani, originar din acest sat, Olga Mardari, profesoară de artă plastică, meşter în confecţionarea lucrărilor din pănuşe din s. Ciulucani, Ion Chiperi, poet şi actor din s. Budăi, Gheorghe Stan, meşter în lemn din s. Ciulucani. În cadrul proiectului au fost organizate şi expoziţii de lucrări artistice şi de artizanat: Croşetarea – pasiunea mea (autor E. Ilescu ); Aventurile pănuşei (autor Olga Mardari ); Metamorfoza unui arbore (autor Gheorghe Stan ). În unele biblioteci din raion se organizează expoziţii ale artiştilor plastici.

La baştina scriitorului I. C. Ciobanu (s. Budăi), a avut loc o serată muzical-literară, în memoriam, cu genericul Lung e drumul pân-la curcubeu. Manifestarea culturală de omagiere a scriitorului Axentie Blanovschi Poetul înfrâţit cu glia a înscris mai multe activităţi: vernisarea expoziţiei Scriitorul de la vatra soarelui, lansarea volumului Pe drumul vremii (poezie, proză, publicistică), recital muzical, prezentat de Ansamblul Folcloric Studenţesc, de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, medalion literar-muzical prezentat de elevii gimnaziului din localitate la care au participat scriitorii Mihai Cimpoi, Vlad Zbârciog, Nicolae Esinencu, Tudor Ţopa, Nina Dănilă (prototipul profesoarei Nina din romanul Podurile de I. C. Ciobanu).

În satul Pistruieni, baştina lui Bogdan Istru a avut loc o compoziţie mizical-literară în memoria scriitorului. În bibliotecile din reţeaua raională au fost organizate lansări de carte: Crina Popescu Gânduri din Gânduri ( Verejeni); Leonid Popescu Chiştelniţa la 550 de ani (Teleneşti), Axentie Blanovschi Pe drumul vremii ( Teleneşti ); Anatol Apostol Leuşeni – 440 ani ( Leuşeni ).

Acest proiect a prezentat un interes deosebit pentru tineretul din localităţile raionului.

În categoria metodelor de promovare a istoriei localităţii de către bibliotecile publice raionale/orăşeneşti se include şi elaborarea calendarelor şi semnelor de carte. Pliantele, broşurile şi prospectele sunt de asemenea utilizate în activitatea de informare a publicului larg.

Diversele activităţi pe teme de istorie locală, expoziţii, prezentări de carte, ateliere, sunt forme de animaţie culturală la care pot fi atrase diferite categorii de utilizatori.

La nivel de raion au fost organizate câteva activităţi de anvergură: concursul raional Istorie şi memorie locală, care a înscris biblioteca în rândurile instituţiilor de cercetare comunitară, şi a adus în biblioteci informaţii solicitate de utilizatori, dar inexistente anterior. Acest concurs a avut un scop bine determinat: creşterea nivelului de informare a cetăţenilor cu privire la istoria, moştenirea culturală şi arhitecturală, tradiţiile şi arta specifică localităţii din care fac parte, stimularea interesului tinerilor pentru cercetarea istoriei.

În activitatea bibliotecilor publice din raionul Teleneşti educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale, constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic. Forul Copiii care au impresionat comunitatea, activitate de nivel raional ajunsă la cea de- a III-a ediţie în anul 2009 a purtat genericul Toate realizările mele sunt expresia de dragoste pentru ţară a întrunit cei mai dotaţi copii din raion, care pe parcursul anului 2008-2009 s-au implicat cu toată ardoarea în viaţa comunităţii, participând la implementarea diferitor proiecte, obţinând succese la olimpiade, concursuri, competiţii raionale, republicane, internaţionale, dăruind-uşi talentul celora din jur. Acest For stimulează interesul copiilor pentru problemele comunităţii şi pentru bibliotecă.

Bibliotecile din republică asigură accesul la informaţia comunitară din diverse domenii de activitate. În bibliotecile publice din raionul Orhei informaţia se păstrează în mape tematice: Instituţii publice din raionul Orhei; Personalităţi orheiene; Mănăstiri , biserici; Orheiul vechi. Biblioteca Publică Orăşenească Ialoveni menţine şi actualizează mapele tematice: Ialoveni, Consiliul orăşenesc Ialoveni; Consiliul raional Ialoveni; Din activitatea Bibliotecii Publice Orăşeneşti „P. Ştefănucă”; Activitatea sportivă a oraşului Ialoveni; Activitatea culturală a oraşului Ialoveni; Interpretul Ion Suruceanu; Regizorul şi actorul Petru Vutcărău. Bibliotecile publice din raionul Călăraşi sistematic îşi completează mapele cu tematica respectivă: Tradiţii şi obiceiuri; Datini şi obiceiuri ale satului meu; Toma Istrati – poet de baştină; Călăraşi – Alegeri Parlamentare, Biblioteca Publică Raională; Comuna Răciula – istorie; Mănăstirea Răciula; (s. Răciula ).

Ungheraşele informative în bibliotecile publice din raionul Călăraşi: Evenimente din viaţa localităţii au ponderea lor în informarea comunităţii. Evenimentele deseori sunt completate de statistici, diagrame etc. cum ar fi: Migraţia populaţiei din sat ( diagrama migraţiei pe ani ); Hartă, care indică ţările lumii unde sunt plecaţi consătenii la muncă; Informaţii cu privire la numărul de copii rămaşi la întreţinerea bunicilor şi rudelor. (s.Hirova). Iar standurile informative: Horodişte – vatră a veşniciei (s.Horodişte), Meleşeni, vatră strămoşească (s. Meleşeni ), evocă cele mai importante date din istoria satului de la prima atestare documentară până în prezent: legenda satului, monumente istorice ale satului, note statistice, date despre conducătorii instituţiilor socio-culturale şi agenţii economici. În bibliotecile publice din raion se organizează Ore de istorie, Ore de cunoaştere a plaiului natal, acţiuni adresate elevilor din şcoli şi licee, iar colecţiile de fotografii contribuie la ilustrarea acestui tip de manifestări. Fotografiile sunt folosite nu numai ca material ilustrativ, dar şi ca instrument de lucru în cercetarea istoriei localităţii: ex. albumul Satul în acţiune (Meleşeni , Călăraşi).

Expoziţiile de fotografii sunt un mijloc foarte eficient de educaţie estetică. Fotografiile expuse în format on-line oferă posibilitatea de a prezenta o tematică largă (personalităţi, evenimente istorice, viaţa socială, culturală, economică etc.). Fotografia este şi un mijloc de colaborare cu colegii din arhivele şi muzeele ce deţin colecţii fotografice.

Promovarea colecţiei de istorie locală prin activităţile bibliotecii este principalul mijloc de stimulare a interesului comunităţii pentru istoria locului. Clubul Istoria locală, care activează de trei ani la Biblioteca pentru Copii din centrul raional Ocniţa reuneşte pe cei care iubesc istoria. Clubul contribuie la dezvoltarea intereselor cognitive şi creative a copiilor, folosind colecţia de istorie locală a bibliotecii. La această activitate contribuie serios şcolile, muzeul istorico-etnografic Casa memorială „Constantin Stamati”.

O problemă aparte în activitatea din acest domeniu prezintă istoria bisericilor din localităţile republicii. Biserica a avut un rol important în viaţa socială a populaţiei rustice şi a întregii ţări. Biserica constituia o instituţie care reglementa anumite procese de ordin civil: cununia ca un act de formare şi oficializare a cuplului familial, botezul şi înregistrarea naşterilor, înmormântarea etc. Morala creştină constituia unul din pilonii vieţii spirituale a poporului nostru. Predecesorii noştri erau la începuturile studierii istoriei mănăstirilor, a marilor evenimente din viaţa bisericească, biografiei personalităţilor bisericeşti. Cu părere de rău acest proces a fost stopat din motive ideologice. Cercetătorii contemporani preocupaţi de istoria bisericii s-au ciocnit cu lipsa documentelor de arhivă.

Un moment aparte în activitatea de Memorie culturală şi cunoaştere locală reprezintă cooperarea. Bibliotecile se asociază şi la manifestările organizate de alte instituţii, prin care îşi fac cunoscute resursele pe care le deţin, serviciile pe care le pot oferi comunităţii, dezvoltă activităţi de difuzare culturală în colaborare cu primăria, asociaţiile obşteşti, instituţiile de învăţământ, folosind resursele bibliotecii în organizarea şi desfăşurarea activităţilor complexe. Oficiul Arte al Bibliotecii Publice Raionale “Antonie Plămădeală” din Hânceşti a organizat în cadrul Zilelor Bibliotecii, o activitate dedicată artiştilor plastici din raionul Hânceşti: Valeriu Herţa, Timofei Bătrânu, Eduard Conencov, în cadrul căreia s-au organizat expoziţii de carte şi expoziţie de tablouri a pictorilor din raion. O activitate captivantă şi o realizare a bibliotecii raionale a fost lansarea plachetei de versuri Hânceşteanca a colegei de breaslă Eudochia Plăcintă, precum şi elaborarea albumului Î. P. S. Antonie Plămădeală.

În raionul Ştefan Vodă activează două muzee: muzeul gloriei militare Memoria poporului din or. Ştefan Vodă şi muzeul ţinutului natal din s. Răscăieţi, care dispun de colecţii de arheologie, istorie, artă, etnografie etc. Acestea fac parte din complexul instituţiilor de cultură, a căror funcţie socio-culturală constă în cultivarea şi dezvoltarea identităţii culturale şi, mai ales, în transmiterea ei într-un mod organizat către generaţiile tinere. În colaborare cu Centrul Naţional de Creaţie Populară, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Agenţia Naţională de dezvoltare Rurală AO « Agroasistenţa » şi secţia Cultură Ştefan Vodă au fost organizate şi desfăşurate, în cadrul proiectului finanţat de ACSA, seminare cu tema: Covorul tradiţional în actualitate şi Valorificarea portului popular prin intermediul atelierilor şi meşteşugurilor tradiţionale, în baza Centrului de artizanat din s.Carahasani, cu participarea meşterilor populari, angajaţilor din domeniul culturii, cadre pedagogice, elevi la clasele superioare de la şcolile generale. Pe teritoriul raionului Ştefan Vodă activează 37 meşteri populari genul de creaţie a cărora este diferit: olărit, prelucrarea artistică a lemnului, arta dantelei, broderie artistică, feronerie artistică (lucrări în fier), ţesuturi artistice, împletitul din fibre vegetale, confecţionarea instrumentelor mizicale.

În cadrul festivalului etniilor La casa cu neamuri multe ( s. Brezoaia), Ştefan Vodă

biblioteca a participat cu lansări de carte: Ţara îngerilor de poetul Semion Moscalu originar şi locuitor a raionului (Ştefan Vodă); prezentarea cărţilor Cu piatra în sân, Sălbaticul de pe insulă şi a monografiei Ciobruciu – sat între două cetăţi de Ştefan Agachi, originar şi locuitor al raionului ( Ştefan Vodă); lansarea monografiei Caplani (s.Caplani ).

Activitatea culturală şi educativă au ca scop revigorarea tradiţiilor vieţii comunitare. Tradiţia este nu doar conservarea unui fenomen, dar şi menţinerea existenţei şi a dezvoltării durabile a acestuia, precum şi dezvoltarea graduală, care este cea mai de încredere şi promiţătoare.

Automatizarea proceselor de bibliotecă şi posibilitatea de a lucra în reţea a devenit factorul decisiv pentru dezvoltarea activităţii de bibliotecă în domeniul cunoaşterii plaiului natal. Tehnologiile informaţionale se utilizează pentru elaborarea bibliografiei locale, biobibliografiilor, calendarelor, lucrărilor bibliografice tematice, paginilor Web.

Bibliografia locală conţine un loc important în activitatea de informare bibliografică a bibliotecilor. Ea cuprinde actualmente un sistem complex de instrumente bibliografice: fişiere, bibliografii tipărite sau multiplicate, indici de revistă ce oferă informaţii actuale şi retrospective din toate domeniile: viaţă socială, economie, ştiinţe, arte, cultură, religie, învăţământ, geografie, istorie, iconografie, informaţii despre personalităţile originare din localitate, raion sau care şi-au desfăşurat activitatea în acest teritoriu.

Fişierele sunt partea componentă a sistemului unic de cataloage şi fişiere a bibliotecii, se creează pentru completarea cataloagelor, extind posibilităţile lor de căutare, fac colecţiile de bibliotecă vizibile sub diferite aspecte, oferă posibilitatea de a identifica literatura pe teme mai actuale, care nu sunt reflectate în schema de clasificare a catalogului sistematic.

Biblioteca Municipală „E. Coşeriu”, Bălţi deţine cataloagele: Moldova, Bălţi, fişiere: Poezie, Proză, Dramaturgie, Personalităţi; Biblioteca Publică Raională „Tamara Isac”, Criuleni le oferă utilizatorilor informaţie exhaustivă despre istoria şi cultura locală prin actualizarea catalogului: Criuleni: trecut, prezent, viitor; fişierelor Personalităţile raionului Criuleni, Plai natal. Biblioteca Publică Orăşenească „Petre Ştefănucă”, Ialoveni îşi concentrează eforturile în direcţia dată lucrând cu mare grijă asupra fişierelor: Ialoveni în presă, Concetăţenii noştri. Biblioteca Publică Raională Călăraşi actualizează fişierul Raionul Călăraşi în presă.Bibliotecile publice au elaborat un şir de lucrări bibliografice alcătuite cu prilejul aniversării localităţilor sau a personalităţilor. Biblioteca Publică Raională „M. Sadoveanu”, Soroca a elaborat bibliografia Oraşul Soroca; Biblioteca Publică Raională Călăraşi bibliografia Ion Eţcu – plugar pe ogorul lingvisticii; Biblioteca Publică Raională „A. Donici”, Orhei a editat şi a digitizat bibliografiile şi biobibliografiile: Andrei Lupan – frate al pământului, scriitorul fiind originar din s. Mihuleni, Orhei; Personalităţi orheiene în domeniul culturii, artei şi literaturii , Mănăstirea Curchi, Ghidul bibliotecilor din raionul Orhei, Bibliotecile publice din raionul Orhei în presă. La Biblioteca Publică Orăşenească „Petre Ştefănucă” din Ialoveni în anul 2009 a avut loc lansarea proiectului de promovare a bibliotecii cu genericul Petre Ştefănucă – personalitate notorie a oraşului Ialoveni, în cadrul căruia a fost lansată bibliografia P. Ştefănucă 1906-1942; Biblioteca Municipală „ E. Coşeriu”, Bălţi a elaborat biobibliografia Lidia Noroc-Pînzaru, alcăt. Zinaida Dolinţă, Inga Cojocaru; indici bibliografici: Oraşul Bălţi (29 ed.), alcăt. Nadejda Dudca; alte lucrări cum ar fi Ghidul Străzile Bălţulu ( două ediţii), alcăt. Ludmila Ouş. Biblioteca Publică Raională „D. Cantemir”, Ungheni a elaborat ghidul Concetăţenii noştri (alcăt. Elena Struc), către aniversarea a 60-a de la fondare a bibliotecii. În nota asupra ediţiei autoarea scrie: „ Acest ghid ar şterge praful uitării de pe numele unor personalităţi de valoare ale timpurilor noastre şi ar promova marile noastre personalităţi care au intrat în memoria şi eternitatea culturii naţionale şi universale”. Acesta ar fi scopul acestui ghid. Obiectivele ghidului au fost următoarele:

  • nuanţarea şi stabilirea valenţelor naţionale ale personalităţilor din oraş şi raion;
  • aprecierea corectă a valorii concetăţenilor noştri şi validarea contribuţiei pe care au adus-o în plan naţional şi internaţional;
  • adunarea şi crearea unui tezaur spiritual;
  • explorarea contribuţiilor concetăţenilor noştri care au atins, fiecare în domeniul abordat, rezultate remarcabile.

… Noi trebuie să depunem eforturi de a ne face cunoscuţi şi recunoscuţi în planul spiritualităţii naţionale şi universale”, – încheie autoarea.

Calitatea informaţiilor bibliografice depinde în mare măsură de utilizarea profesională şi competentă a sistemului tradiţional de instrumente bibliografice şi crearea noi forme de bibliografie în domeniul istoriei locale (referinţe bibliografice electronice, indici tipăriti, care au analog în format electronic). Aceasta este una dintre problemele prioritare, la realizarea careia, cu siguranţă, contribuie Concursul Naţional cu genericul Cele mai reuşite lucrări în domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării.Biblioteca Publică Raională Donduşeni acumulează propria experienţă în diseminarea informaţiei în această direcţie de activitate, utilizând baze informaţionale pe suport tradiţional şi electronic. Aici se lucrează foarte activ asupra fişierului factografic Localităţile raionului, care se îmbogăţeşte an de an cu noi evenimente; biobibliografiei Personalităţi Donduşenene (BPR). Bazele de date: Donduşeni, Personalia, Autorii locali, Monumente de arheologie, istorie, arhitectură, Monumente de natură, Mediul ambiant, precum şi ghidul Biblioteca Publică în presă ca şi alte produse ale compartimentului ar putea fi postate pe site-ul acestuia, alături de alte documente.Site-ul bibliotecii cu compartimentul Cunoaşterea locală este un mijloc real de promovare a colecţiei şi serviciilor de istorie locală, facilitează accesul la unele documente de istorie locală, valorifică activitatea de documentare şi cercetare a compartimentului de istorie locală. Această activitate facilitează procesul de cunoaştere a valorilor naţionale, stimulează studierea istoriei, limbii şi tradiţiilor culturale.

 

Efectuând o analiză a activităţii bibliotecilor publice din republică în această direcţie m-am convins, a câta oară, că bibliotecile publice sunt un adevărat laborator de idei, (fiecare din ele, găsind noi metode în realizarea activităţilor, noi forme de parteneriat, implementarea noilor proiecte) punându-şi din an în an obiective tot mai ambiţioase. Şi mi-a venit ideea de a propune o nouă pagină Experienţe. Practici de calitate pe Blog-ul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării (https://clubbib.wordpress.com). Va fi suficient să deschideţi pagina ca să vedeţi experienţe, practici de calitate, idei de care ar putea beneficia toata lumea. Cred că prin acest mesaj am făcut şi invitaţia de a utiliza materialele de pe blog, si, desigur, de a contribui la dezvoltarea lui.

 

Un proiect interesant

Larisa Gologan

În prima decadă a lunii noiembrie am avut posibilitatea să vizionăm Conferinţa video cu genericul “Organizarea şi asigurarea activităţii în scopul monitorizării statistice a bibliotecilor din Federaţia Rusă”, organizată de către Asociaţia Bibliotecilor Electronice din Rusia cu implicarea directă a Ministerului Culturii şi a Bibliotecii de Stat din Federaţia Rusă.

A fost lansată noua versiune a portalului (http://stat.rulibrary.ru) prin intermediul căruia vor fi colectate şi calculate datele statistice cu privire la activitatea bibliotecilor din Rusia (în paralel cu completarea formularului tradiţional pe hârtie).

Interesul faţă de subiectul dat nu este întâmplător. Intenţionăm de mai mult timp să organizăm un recensământ al bibliotecilor din ţară pentru a avea un tablou mai deplin al activităţii bibliotecilor din Republica Moldova. Vom realiza acest obiectiv după ce vor fi făcute modificările la Legea cu privire la biblioteci. Deaceea preocuparea bibliotcarilor din Federaţia Rusă privind perfecţionarea procedurii de colectare, stocare şi prelucrare a statisticii de bibliotecă, precum şi experienţa altor ţări la acest capitol este de mare importanţă. Visăm şi noi la un soft care ne-ar oferi posibilitatea colectării şi prelucrării statisticii naţionale în regim electronic, ceea ce ar economisi mult din timpul şi finanţele (pentru deplasările la capitală) atât a persoanelor care raportează cât şi a celor ce cumulează şi fac sinteza. Mai există şi problema dificilă de deplasare în condiţii de iarnă (luinile ianuarie – februarie) spre Centrul Naţional de Statistică . Nu este greu de loc pentru un programator pentru a realiza acest vis al nostru, îndeosebi în situaţia, când avem deja pregătit materialul şi suntem în stare să avem viziunea proprie visavis de conţinutul presupusului soft. Avem o experienţă de aproape 10 ani, de când prelucrăm statistica de bibliotecă în programul Microsoft Office Excel, acceptând şi recepţionarea preventivă a centralizatorului cu datele statistice prin intermediul poştei electronice. Vorbim despre recepţionarea preventivă aşa cum documentul conform cerinţelor trebuie să fie semnat şi ştampilat.

Dar la moment aşi vrea să vorbesc de reuşitele colegilor din Rusia. Portalul nou lansat face parte din Proiectul “Monitorizarea statistică a bibliotecilor din Federaţia Rusă” («Статистическое наблюдение библиотек РФ»). Proiectul a avut drept scop depistarea informaţiei despre numărul şi situaţia la zi a bibliotecilor de toate tipurile şi categoriile din Federaţia Rusă, aşezarea lor geografică, precum şi a altor date, necesare pentru crearea unui sistem de monitorizare a bibliotecilor. Este şi înţeleasă situaţia, ţara respectivă având un teritoriu destul de mare şi, respectiv, un număr mare de biblioteci. Proiectul derulează în 3 etape. Etapa I (2009) a avut scopul de a pregăti platforma prin informarea întregii comunităţi bibliotecare din Rusia despre actorii implicaţi, scopul şi modalitatea realizării Proiectului. Etapa a II-a (2010) include executarea lucrărilor de evidenţă a activităţii bibliotecilor şi a indicilor de bibliotecă incluşi în foaia primară de statistică pentru coordonarea acţiunilor de monitorizare. În anul 2011 proiectul va intra în faza a III-a şi va avea ca scop final colectarea şi realizarea sintezei statistice pentru anul 2010 în baza rezultatelor accumulate, care rămâne să fie prezentată Ministerului Culturii al Federaţiei Ruse. Drept unitate statistică de monitorizare a fost considerată biblioteca, care are un fond de carte de cel puţin 1000 de exemplare, local separat şi un angajat abilitat cu funcţia de bibliotecar. La părerea mea, în situaţia, când vom face un recensământ al bibliotecilor din Republica Moldova va trebui să colectăm informaţia despre toate colecţiile de carte stocate în bibliotecile subordinate diferitor Ministere, Departamente ori alte structuri şi sunt destinate unui public, indiferent de mărimea acestora, existenţa în state a unei persoane, care gestionează acest fond de carte şi a unui local separat destinat pentru amplasarea acestuia.

Mă bucur pentru succesul bibliotecarilor din Rusia la capitolul dat. Proiectul a fost lansat cu susţinerea Guvernului. În baza unei hotărâri de Guvern, Ministerul Culturii al Federaţiei Ruse a elaborate şi coordonat cu MInisterele şi Departamentele, Organele Administraţiei Publice Locale, care au în subordine biblioteci un plan de acţiuni pentru realizarea proiectului. Există o listă nominală de funcţionari responsabili la diferite nivele de colectarea datelor statistice cu privire la activitatea bibliotecilor. Luând în cosiderare cele spuse mai înainte, în acelaşi timp am rămas plăcut surprinsă că şi noi avem realizări în domeniul colectării şi a unificării statisticii de bibliotecă. Analizând formularul de participare la proiect al bibliotecilor din Rusia am făcut concluzia, că aria indicilor şi respectiv a indicatorilor de performanţă de care dispunem în Moldova este mult mai largă. Încă, începând cu anul 2003 ne orientăm spre cerinţele internaţionale în domeniul statisticii de bibliotecă. Actualmente comunitatea bibliotecară din ţară face eforturi pentru promovarea standardului de statistică “Statistici internaţionale de bibliotecă” (ISO 2789: 2006, ITD). Un grup de lucru activează în scopul actualizării foii de evidenţă primară 6 – c şi a tuturor tipizatelor de bibliotecă pentru a face posibilă colectarea datelor statistice în corespundere cu standardul nominalizat. Primele date în corespundere cu standardul “Statistici internaţionale de bibliotecă” (ISO 2789: 2006, ITD) la nivel naţional vor fi colectate pentru anul 2012.

Un comentariu Add your own

  • 1. Victoria  |  16/11/2010 la 12:41

    Interesant proiect,util, cu stabilitate tehnologică, susținere guvernamentală și posibilități de dezvoltare.

    Răspunde

Lasă un comentariu

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed