Ion Madan sub semnul 75!

Astăzi se împlinesc 75 de ani e la naşterea celui care a fost  istoricul, profesorul, bibliograful şi Omul Ion Madan! Nu am scris întâmplător cuvântul OMUL cu  majuscule! A fost o personalitate! Aşa a vrut destinul ca printre dascălii mei să am mulţi profesori cu renume mondial! Nu mă voi opri la numele acestora… cu toate că ar merita….Mă mândresc că sunt discipola lor! Soarta a decis să-mi fac studiile la Universitatea de Arte şi Cultură din Sankt-Petersburg – una din cele mai veci instituiţii din domeniul nostru, căreia astăzi i se închină cu recunoştrinţă cominitatea biblioteacară mondială! Sunt mândră de acest fapt! Însă în acelaş timp îmi pare rău că l-am cunoscut  pe Ion Madan prea târziu, de fapt sincer îmi pare rău…. Mai ştii cum putea să se întoarcă roata vieţii… Mai ales pentru mine, băştinaşă din Chişinău. A fost un om absolut deosebit, de o modestie deosebită…. Pe când l-am cunoscut îmi făceam meseria la Biblioteca Naţională pentru Copii „ Ion Creangă”, instituiţie căreia i-am dedicat aproape 18 ani din activitatea mea… Sunt o crenguţă desprinsă de la ramul Ion Creangă şi mă mândresc cu acest fapt… Venea des pe la Creangă…. Să-şi vadă discipolii: Eugenia Bejan, Lilia Tcaci, etc. …  ba chiar şi  colegii de facultate precum era Irina Digodi, colega mea de birou şi pe atunci secretar al Consiluilui Biblioteconomic Naţional, funcţie mai târziu, în iunie 2002 preluată de mine… Cine putea şti atunci? … Intra deseori pe la noi….  Se mândrea mult de faptul că instituţia dată acumulase cel mai mare număr de discipoli ai Domniei sale! De fiecare dată privea lung la mine… Probabil, nu înţelegea de unde vin (nu cred în acest lucru, sunt sigură că ştia de unde vin…, dar oricum eram străină graţie faptului … că veneam din alte ţări şi şcoli, încercam să înţeleg de ce sunt atât de străină în timp ce  ochii noştri se întâlneau….). Înţeleg…. Mă vedea …. băştinaşă! Mai târziu, pe când noi, cei de la Naţională ne pregăteam de sărbătorirea celor 175 ani ai Biblitecii Naţionlale a Republicii Moldova, se apropiase de mine şi mă probozise pentru faptul … că nu prezentasem informaţia necesară pentru cunoscuta sa lucrare ce omagia  bibliotecarii din ţară…. Până la decesul său tot mă întreba când voi face acest lucru… Nu l-am făcut nici azi… dar îl voi face… sunt sigură…. acest  început bun trebuie prelungit….! Nu este exclus faptul că următoarea ediţie o voi face eu, dat fiind faptul, că Ion Madan este plecat…. şi este sigur, că lucrarea trebuie să fie prelungită…. Cunosc bine succesele şi realizările comunităţii bibliotecare şi cred, ca avand susţinerea Domniilor Voastre vom putea realiza acest lucru…. Îmi pare rău că a plecat atât de repede… Ţin minte cum negociam posibilitatea de a organiza o activitate consacrată bibliografului Tamara Isac, fosta salariata a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, la Bibliotea Publică Raională Criuleni, bibliotecă ce îi poartă numele, în cadrul Clubului Biblioteconomiştilor din Moldova.  M-a rugat atunci să mai zăbovesc cu activitatea…. Se simţea rău….  Nu am reuşit… Dar mă bucură faptul că această instituţie a avansat considerabil în activitatea sa… Cred că s-ar fi bucurat şi Domnia sa….

            Ce să mai zic? Îmi pare rău că azi nu mai este printre noi. Va invit sa vizitati expoziţia de comemorare, organizată în cadrul Centrului de Informare şi Documentare în domeniul Biobliologiei, directia „Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie” a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.

 Larisa GOLOGAN