Ion Madan sub semnul 75!

Astăzi se împlinesc 75 de ani e la naşterea celui care a fost  istoricul, profesorul, bibliograful şi Omul Ion Madan! Nu am scris întâmplător cuvântul OMUL cu  majuscule! A fost o personalitate! Aşa a vrut destinul ca printre dascălii mei să am mulţi profesori cu renume mondial! Nu mă voi opri la numele acestora… cu toate că ar merita….Mă mândresc că sunt discipola lor! Soarta a decis să-mi fac studiile la Universitatea de Arte şi Cultură din Sankt-Petersburg – una din cele mai veci instituiţii din domeniul nostru, căreia astăzi i se închină cu recunoştrinţă cominitatea biblioteacară mondială! Sunt mândră de acest fapt! Însă în acelaş timp îmi pare rău că l-am cunoscut  pe Ion Madan prea târziu, de fapt sincer îmi pare rău…. Mai ştii cum putea să se întoarcă roata vieţii… Mai ales pentru mine, băştinaşă din Chişinău. A fost un om absolut deosebit, de o modestie deosebită…. Pe când l-am cunoscut îmi făceam meseria la Biblioteca Naţională pentru Copii „ Ion Creangă”, instituiţie căreia i-am dedicat aproape 18 ani din activitatea mea… Sunt o crenguţă desprinsă de la ramul Ion Creangă şi mă mândresc cu acest fapt… Venea des pe la Creangă…. Să-şi vadă discipolii: Eugenia Bejan, Lilia Tcaci, etc. …  ba chiar şi  colegii de facultate precum era Irina Digodi, colega mea de birou şi pe atunci secretar al Consiluilui Biblioteconomic Naţional, funcţie mai târziu, în iunie 2002 preluată de mine… Cine putea şti atunci? … Intra deseori pe la noi….  Se mândrea mult de faptul că instituţia dată acumulase cel mai mare număr de discipoli ai Domniei sale! De fiecare dată privea lung la mine… Probabil, nu înţelegea de unde vin (nu cred în acest lucru, sunt sigură că ştia de unde vin…, dar oricum eram străină graţie faptului … că veneam din alte ţări şi şcoli, încercam să înţeleg de ce sunt atât de străină în timp ce  ochii noştri se întâlneau….). Înţeleg…. Mă vedea …. băştinaşă! Mai târziu, pe când noi, cei de la Naţională ne pregăteam de sărbătorirea celor 175 ani ai Biblitecii Naţionlale a Republicii Moldova, se apropiase de mine şi mă probozise pentru faptul … că nu prezentasem informaţia necesară pentru cunoscuta sa lucrare ce omagia  bibliotecarii din ţară…. Până la decesul său tot mă întreba când voi face acest lucru… Nu l-am făcut nici azi… dar îl voi face… sunt sigură…. acest  început bun trebuie prelungit….! Nu este exclus faptul că următoarea ediţie o voi face eu, dat fiind faptul, că Ion Madan este plecat…. şi este sigur, că lucrarea trebuie să fie prelungită…. Cunosc bine succesele şi realizările comunităţii bibliotecare şi cred, ca avand susţinerea Domniilor Voastre vom putea realiza acest lucru…. Îmi pare rău că a plecat atât de repede… Ţin minte cum negociam posibilitatea de a organiza o activitate consacrată bibliografului Tamara Isac, fosta salariata a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, la Bibliotea Publică Raională Criuleni, bibliotecă ce îi poartă numele, în cadrul Clubului Biblioteconomiştilor din Moldova.  M-a rugat atunci să mai zăbovesc cu activitatea…. Se simţea rău….  Nu am reuşit… Dar mă bucură faptul că această instituţie a avansat considerabil în activitatea sa… Cred că s-ar fi bucurat şi Domnia sa….

            Ce să mai zic? Îmi pare rău că azi nu mai este printre noi. Va invit sa vizitati expoziţia de comemorare, organizată în cadrul Centrului de Informare şi Documentare în domeniul Biobliologiei, directia „Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie” a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.

 Larisa GOLOGAN

A fost Cercetător de elită în domeniul bibliologiei

Acest material este un omagiu adus personalităţii creatoare, omagiu închinat unei vieţi dedicate universului cărţii. Este demn de menţionat faptul că jubileul de 75 de ani coincide cu momentul important în care specialitatea „Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională” atinge frumoasa vârstă de 50 de ani.

Dacă e să discutăm despre portretul în grup al intelectualităţii bibliologice din Republica Moldova, desigur, evidenţiem personajul principal, domnul Ion Madan, un aristocrat adevărat al sufletului. Noi, cei care am ales această profesie, îl cunoaştem pe Ion Madan ca cercetător al istoriei cărţii şi al bibliografiei naţionale şi ca una dintre cele mai marcante personalităţi ştiinţifice basarabene.

Erudiţia domnului Ion Madan a cuprins mai multe caracteristici. Şi la general, şi la particular în bibliologia clasică şi modernă nu existau subiecte care să nu le cunoască. Bibliologia a fost tărâmul lui, şi aici nu a existat o altă persoană mai competentă. Interesele teoretice ale domnului Ion Madan s-au îmbinat perfect cu dragostea faţă de istorie.

Profesorul Ion Madan a urmărit mereu, cu pasiune şi dăruire, procesul de pregătire a bibliotecarilor, proces la care a contribuit din plin nu doar prin numărul mare de specialişti, cărora le-a fost dascăl, dar şi prin cercetările realizate de-a lungul timpului. Pentru mulţi dintre noi profesorul Ion Madan este un Om de o aleasă cultură, cercetător de elită, model pentru cei formaţi în şcoala biblioteconomică basarabeană. Acum, când toată lumea este în schimbare, important e că domnia sa a găsit modul cel mai potrivit cu ceea ce îi este specific şi pe parcursul anilor a desfăşurat o activitate ştiinţifică materializată într-un număr apreciabil de cursuri, manuale, bibliografii, lucrări şi articole de specialitate. Marele profesionist al domeniului Ion Şpac i-a dat cea mai reuşită caracteristică în studiul „Ion Madan – cercetător de vocaţie al bibliologiei naţionale” (2000): „…de la experienţa unor biblioteci concrete până la istoria sistemului de biblioteci, de la aprecierea unor publicaţii până la istoria cărţii Moldovei, de la întocmirea câtorva bibliografii personale până la elaborarea unui dicţionar biobibliografic al oamenilor de cultură şi până la schiţarea istoriei bibliografiei naţionale şi a istoriei tiparului moldovenesc, de la abordarea unor probleme de terminologie până la elaborarea „Dicţionarului rus-român de bibliologie şi biblioteconomie”, de la primele prelegeri în faţa studenţilor până la scrierea programelor, manualelor, studiilor de profil – iată doar câteva momente ale formării lui Ion Madan ca personalitate”.

Ion Madan a scris despre bibliotecari, oameni de cultură, politică şi ştiinţă, despre profesia de bibliotecar şi despre carte, de la antologia „Elogiu cărţii” (1984) până la studiul despre Biblie „Cartea Cărţilor în Moldova” (1991). Erudiţia biblioteconomică a autorului este reflectată în numeroase prefeţe la studii, bibliografii şi culegeri. Enciclopedismul ca formă superioară a erudiţiei s-a manifestat în lucrările „Bibliologia basarabeană la început de secol” (1999) şi „Calendarul Naţional” (1993-2005). „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus dacă vrei să poţi să vrei foarte departe… Şi merită să încerci să faci totul” – cuvintele lui Constantin Brâncuişi se potrivesc perfect destinului cu numele Ion Madan. Potenţialul creativ al lui Ion Madan este greu de evaluat. Acesta este dovedit de liste întregi de publicaţii, de activitatea didactică, metodică şi ştiinţifică. Lucrul care te impresionează este cantitatea şi calitatea lucrărilor; curajul, noutatea şi optimismul autorului. Imperativul moral şi etic al domnului Ion Madan a fost determinat de poziţia civică activă şi încă de o calitate importantă care îl caracterizează – înţelepciunea. Această poziţie o întâlnim în toate lucrările consacrate personalităţilor marcante ale Basarabiei şi României: Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Alexandru David, Alexandru-Sadi Ionescu, Alexei Mateevici, Iosif Parhomovici, Paul Mihail, Dan Simonescu, Petre Vasile Ştefănucă etc.

Capacitate de muncă, sârguinţă, spirit activ, iniţiativă, abnegaţie, inovaţie, autoritate, erudiţie, inteligenţă, talent, multilateralitate a aptitudinilor, curaj, voinţă, onestitate, principialitate, maturitate, înţelepciune şi patriotism. Toate acestea sunt caracteristicile intelectualităţii de tip nou. Ion Madan reprezintă o epocă întreagă în ştiinţa bibliologică. Lucrările ştiinţifice, cărţile, articolele, bibliografiile lui sunt actuale nu numai din punct de vedere ştiinţific şi practic, ci şi din perspectiva dimensiunii umane.

Privind spre portretul în grup al intelectualităţii bibliologice din Republica Moldova încercăm să modelăm viitoarea generaţie de bibliotecari şi, cu siguranţă, putem afirma: Ştiinţa biblioteconomică se va dezvolta cu succes pentru că se bazează pe un fundament de calitate. Prin activitatea şi profesionalismul său domnul Ion Madan a meritat respectul şi înalta autoritate în mijlocul comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova. Sperăm că oamenii cu înţelepciune şi experienţă, cu devotament pentru datoria profesională, ca domnul Ion Madan, vor reuşi să menţină şi să transmită ştafeta generaţiilor viitoare de biblioteconomi.

Silvia Ghinculov, doctor în economie,

Directorul Bibliotecii Ştiinţifice ASEM

Natalia Cheradi, Biblioteca Ştiinţifică ASEM

În amintirea profesorului, cercetătorului, colegului Ion Madan

Ion Madan, s-a născut pe 31 mai 1935, com. Truşeni, jud. Chişinău. In anul 1958 a absolvit Facultatea Istorie şi Filologie, secţia Limba şi Literatura Română.

Cariera de munca a început-o in anul 1958 in calitate de colaborator literar la ziarul „Moldova Socialistă” unde a lucrat timp de doi ani. Următorii zece ani a activat in calitate de redactor, şef de secţie la Biblioteca de Stat a RSSM si redactor-şef al Colegiului redacţional de repertoriu al Ministerului Culturii din R.S.S.M. Ulterior a fost director-adjunct pentru ştiinţă al Bibliotecii Naţionale, director al Bibliotecii Ştiinţifice a USM.

Timp de peste 35 de ani destinul lui a fost legat de procesul de instruire a bibliotecarilor din Republica Moldova. La început – în calitate de lector la Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie a USM, mai târziu, după susţinerea în 1974 a tezei de doctor în ştiinţe istorice, timp de 12 ani în calitate de şef al catedrei Bibliografie, iar mai apoi – în funcţie de conferenţiar universitar la catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Istoria cărţii şi bibliotecilor, Bibliografia naţională, Activitatea patrimonială a bibliotecilor, Bibliografia ştiinţelor umanistice – acestea au fost cursurile fundamentale pe care Ion Madan le-a prezentat mai multor generaţii de studenţi de la specialitatea Biblioteconomie. El a fost alături de ei practic până în ultimele luni de viaţă.

Istoria cărţii, a scrisului, istoria neamului au devenit marele pasiuni ale dlui dr. Ion Madan. Pasiunea pentru necunoscutele istoriei şi pentru bibliografie l-au determinat pe dl. Ion Madan să editeze mai multe monografii bibliografice, printre care „Dimitrie Cantemir” (1973), „Cartea Moldovei Sovietice” (1975) ş.a.

Cercetarea evenimentelor istorice din orice epocă impune neapărat utilizarea surselor bibliografice ale acelei epoci care reflectă schimbarea şi dinamica dezvoltării societăţii, a tuturor domeniilor de activitate – economic, cultural, politic. Ciclul de lucrări, care constituie o realizare de vârf a domnului Ion Madan, doctor, conferenţiar universitar, Om emerit al Republicii Moldova confirmă ipoteza că bibliografia este una din „negaţiile uitării trecutului, ea imortalizează eşecurile şi reuşitele unei naţiuni, realizările savanţilor şi oamenilor de cultură”. Începând cu 1996 dr. I. Madan lansează câteva bibliografii retrospective fundamentale „Cercetările în domeniul ştiinţelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995): Contribuţii bibliografice” (1996); „Cercetările în domeniul ştiinţelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998): Contribuţii bibliografice” (1998); „Cercetările în domeniul ştiinţelor biologice şi agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998): Contribuţii bibliografice” (1998). În aceste volume şi-au găsit reflectare publicaţiile ştiinţifice şi didactice ale savanţilor moldoveni care au activat şi continuă să activeze la USM; ele reflectă direcţiile de cercetare care s-au efectuat şi principalele rezultate obţinute. O altă bibliografie monografică „Istorie. Arheologie. Etnografie (1981-2001): Contribuţii bibliografice” a fost consacrată bibliografiei istorice basarabene şi este o imaginea cercetărilor istorice privind meleagul nostru strămoşesc. Contribuţiile bibliografice realizate de Ion Madan sunt un rezultat al unor cercetări ştiinţifice profunde privind evoluţia ştiinţei în Republica Moldova în a două jumătate a secolului XX.

Pe parcursul acestor ani Ion Madan a fost preocupat şi de cercetarea privind evoluţia ştiinţifică a profesorilor atât de la Universitatea de Stat din Moldova, cât şi din întreaga republică. Acest interes ştiinţific s-a reflectat prin elaborarea unui şir de biobibliografii, contribuind astfel şi la promovarea imaginii ştiinţifice a savanţilor moldoveni. Menţionăm doar câteva din aceste lucrări: „Grigore Cinclei” (1998); „Dumitru Batâr: Biobibliografie” (1999); „Promotor al jurnalismului combatant: Dumitru Coval la 60 de ani” (1999); „Un savant cu har de povestitor: Victor Banaru (1941-1997): Biobibliografie” (2001); „Un fecior demn al neamului: (Gheorghe Rusnac la 60 de ani)” (2002); ”Stindard al limbii române: Profesorul Anatol Ciobanu la 70 de ani: Biobibliografie” (2004); „Un savant cu reputaţie mondială: Profesorul Aurelian Gulea la 60 de ani: Biobibliografie” (2006) etc.

Paralel cu cercetările consacrate oamenilor de ştiinţă, cultură şi literatură în atenţia conferenţiarului universitar Ion Madan au fost şi problemele ce ţin de istoria şi prezentul bibliografiei naţionale. Din publicaţiile privitor la bibliografia naţională pot fi menţionate: „Bibliografia literară a Moldovei în preajma mileniului trei” (1999); „Bibliografia Basarabeană în contextul culturii şi spiritualităţii româneşti” şi „Bibliografia istoriei” (2001); „Bibliografia artei” (2005); „Bibliologia basarabeană din ultimii 10-15 ani” (2006).

Ion Madan va rămâne în istoria biblioteconomiei naţionale ca Iniţiator al cercetărilor bibliologice în Moldova postbelică, ca autor a peste 370 de lucrări ştiinţifice, didactice şi bibliografice. Ion Madan a fost unul din fondatorii Asociaţiei Bibliotecarilor din Moldova.

În anul 1967 Ion Madan devine Eminent al Culturii, iar în anul 1996 i se conferă titlul onorific Om Emerit al Republicii Moldova.

Om de o cumsecădenie şi demnitate deosebită, Ion Madan va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră.

 

Nelly Ţurcan, doctor în istorie, conferenţiar universitar,

prodecan Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM

O aniversare neimplinita

Azi, 31 mai, se implinesc 75 de ani din ziua nasterii lui Ion Madan. Pentru unii prieten, pentru altii coleg, pentru  multi  profesor universitar si pentru foarte multi toate trei luate impreuna, Ion Madan a plecat mult prea devreme, lasand  numerosilor discipoli dragostea de profesie si respectul pentru acei, impreuna cu care a muncit la modelarea acestui domeniu, pentru a-i adauga prestanta si valoare. In cei peste 35 de ani, cat a activat in cadrul Universitatii de Stat si-a adus aportul la faurirea biblioteconomiei nationale moderne si putini sunt profesionistii cu studii superioare de specialitate, activi astazi in domeniu, care n-au avut parte de indrumarea, sustinerea si bunatatea lui. Cunostea  pe toti fostii studenti dupa anul promotiei, iar in 35 de ani, promotii au fost multe. Pe cei mai multi dintre noi ne-a scos in lume prin  lucrarile, pe care se grabea sa le publice, parca intuind, ca nu i-a mai ramas prea mult.

In “Biblioteconomia si bibliografia Moldovei: Profesori si discipoli” editata catre aniversarea de 40 de ani ai invatamantului bibliologic a prezentat scurte medalioane despre colegii profesori, cu care a muncit la catedra Biblioteconomie si Asistenta Informationala, USM, dar si despre discipolii, carora le-a aratat drumul in profesie, chiar daca la momentul documentarii pentru lucrare, acestea erau risipiti prin toate colturile tarii. De la aparitia lucrarii in anul 2000, multi dintre protagonisti  au imbracat chenarul, dupa care nu mai exista loc de crestere si planuri de viitor. S-a retras dupa tristetea unui chenar si bunul nostru professor, lasandu-ne mostenire numeroase studii, bibliografii, biobibliografii, lucrari despre devenirea si ascensiunea biblioteconomiei si bibliografiei nationale.

Jubileul de 50 de ani ai invatamantului bibliologic va fi marcat fara Ion Madan si bibliografia fostilor discipoli va ramane, catre acest jubileu, mai saraca cu zece ani sau chiar incremenita la anul publicarii lucrarii cu medalioane. S-ar putea intampla, insa, ca cineva dintre fostii discipoli sa-si asume responsabilitatea continuarii si actualizarii medalioanelor conturate de  Ion Madan si atunci cel mai stralucitor medalion va fi, la sigur, cel al marelui disparut, iar stralucirea lui va face si mai luminoase chipurile din celelalte medalioane.

            Ca istoric, bibliolog, bibliograf, profesor universitar, Ion Madan  va ocupa un  loc distinct si binemeritat in istoria tarii, ca om de mare omenie, bun prieten, coleg si “dascal”, cum ii placea sa-si spuna, a ocupat tronul din sufletele  fostilor “invatacei” care l-am cunoscut si ne-am lasat indrumati la intrarea in profesia, care ne-a marcat destinul.

            In prefata la lucrarea cu medalioane, Ion Madan ne lasa ca testament cea mai frumoasa si optimista urare “Sa ne bucuram de zilele care vin”. Sa-i ascultam urarea si sa ne bucuram azi, maine si intotdeauna, pentru ca nu avem dreptul sa-l dezamagim. Sa ne bucuram si la aceasta aniversare, pentru toate cate a lasat in urma, pentru realizarile si succesele pe care le-a atins, pe cand traia si  pentru realizarile discipolilor,  prin care va continua sa traiasca.

Este o anversare trista, dar plina de lumina, caci Ion Madan a insemnat lumina, si lumina a revarsat peste capetele si sufletele noastre.

Vera Osoianu

Ediţia „Calendar Naţional”

Proiectul de elaborare al unei lucrări, care să consemneze tot ceea ce constituie cultura noastră naţională, o publicaţie cu caracter enciclopedic sau o „carte de învăţătură şi de memorie, de reflectare a lumii, a cunoştinţelor şi frumosului pe principiul clasic: despre ”multe pe scurt”, cum s-a şi spus, a fost lansat încă în anul 1992. Deşi iniţial se definea ca fiind un instrument de lucru doar pentru bibliotecari, cu timpul devine deschis şi către alte categorii de utilizatori, fiind redenumit în „Calendar Naţional”. În timp, fiind puşi în faţa creşterii exigenţelor, schimbărilor de  atitudine, s-au reconturat şi modalităţile de lucru tradiţionale, generând cerinţe şi necesităţi noi.

Astăzi, acest „Calendar… ”, este o lucrare colectivă, cu reuşite (să recunoaştem, şi cu ceva neîmpliniri), fiind elaborat de o echipă deja consolidată, cu experienţă. Autorii, în munca documentaristică depusă, au tendinţa de a asigura permanent lucrării acelaşi  renume.

În prezent, „Calendarul Naţional” este solicitat de 17 ţări ale lumii.

Tematica articolelor cuprinse în acestă lucrare este foarte diversă, iar fiecare volum propune o imagine de ansamblu a evenimentelor aniversare ale anului,

prezentând tot ceea ce se consideră de valoare din toate timpurile – evenimente sau nume de referinţă din domeniul culturii universale şi autohtone: scriitori şi publicişti, pedagogi şi istorici, autori de manuale şi ziarişti, arhitecţi şi artişti plastici, compozitori şi regizori, artişti lirici şi interpreţi de folclor, bibliotecari,  oameni de ştiinţă cu realizări în toate domeniile etc. Rostul acestei lucrări este nu numai de a prezenta recunoaşterea mondială a unor nume notorii, dar şi de a introduce în patrimoniul nostru utilizabil, contribuţiile reale ale celor din preajma noastră, despre care poate nu s-a prea ştiut sau poate nu s-au scris prea multe.

Se spune, că „Omul nu are un cuvânt mai nobil pentru a spune cine este decât numele pe care şi-l face prin propria-i strădanie”.

Pentru selectarea datelor, este consultat un bogat material documentar: monografii, enciclopedii, dicţionare, antologii, lucrări bibliografice, alte surse de referinţă.

Deşi, în esenţă, lucrarea se bazează pe colecţiile Bibliotecii Naţionale, în alcătuirea fiecărui volum, bibliograful nu porneşte la muncă oricum. Întotdeauna are un plan de lucru în investigaţie, o sistemă în tot ceea ce culege şi tot ceea ce încheagă, condiţie necesară pentru a asigura ediţiei suportul informativ, cu caracter aplicativ ulterior. O cercetare de calitate  nu se poate construi numai pe o singură sursă sau pe informaţii contradictorii, iar oferta Internetului încercăm să o abordăm cu discernământ, adică de a pătrunde, de a judeca şi a aprecia lucrurile la justa lor valoare.

Tehnica alcătuirii articolelor rămâne a fi cea tradiţională, cuprinzând în principiu, biografia celui în cauză, însoţită de o bibliografie selectivă (opera şi referinţele critice), iar volumul articolului fiind determinat de cantitatea de informaţie publicată.

 

                    

Menţiunile oferite pentru lucrarea  „Calendar Naţional”: Premiul I al ABRM (2005) şi Premiul II al ABRM pentru „Cea mai reuşită lucrare în domeniul biblioloteconomiei şi ştiinţei informării” (2009, 2004); Premiul „Byblos” (Salonul Internaţional de Carte Românească de la Iaşi (2006).

Pe parcursul anilor, zeci de informaţii şi opinii cu referire la „Calendarul Naţional” a difuzat  mass-media de la noi şi de la Bucureşti, Vilnius, Praga, Ontario, Canada etc.

Câteva din aceste gânduri: 

“[…] Evenimentul “Calendar Naţional”…, este unul de lungă durată, fiindcă personalităţile evocate aici, prin opera creată pe parcursul activităţii lor, se circumscriu lumii noastre interioare, valorile de care zicem alcătuindu-ne pâinea spirituală de fiece zi… Această enciclopedie este valabilă […] nu numai pentru cititorul de astăzi, ci şi pentru cel care va veni peste decenii, dornic să asculte pulsul culturii în ani şi epoci, adică atâta timp, cât Măria sa, cartea, îşi va justifica menirea […] Un astfel de “Calendar” vine să umple golurile noastre spirituale […] (Serafim Belicov, “Moldova Suverană”, 2002, 8 iun.).

 

“[…] Efortul este remarcabil, un întreg colectiv de autori, sub conducerea acad. Petru Soltan, alcătuieşte această lucrare complexă, de o dificultate ridicată. Dificultatea principală constă în accesul la foarte multe surse de informare, în general de tip enciclopedic, dar şi la tratate de istorie de toate tipurile, la lucrări monografice sau la cercetări locale, de mică difuziune. Prin această combinaţie se ajunge a fi cuprinse în paginile lucrării nu numai marile evenimente şi personalitpăţi acceptate universal, ci şi reprezentanţi ai unor arii culturale mai puţin cunoscute sau doar recent afirmate. O asemenea manieră de abordare reflectă găndirea demografică a autorilor preocupaţi să aducă în lumina cunoaşterii reprezentanţii tuturor popoarelor, indiferent de vechimea şi cultura lor.

[…] O cantitate uriaşă de informaţie sistematizată, sintetizată, o ofertă bibliografică suplimentară conferă acestui “Calendar Naţional”, de fapt universal, dimensiunea unei opere de cuprindere generală de care orice societate are nevoie”. (Emil Vasilescu, rev. “Biblioteca”, 2006, Nr. 8-9).

”[…] Imaginea Bibliotecii Naţionale din Chişinău se asociază acum în mintea mea cu splendidul Calendar elaborat de o mână de oameni cu suflet mare, inteligenţi, buni patrioţi. Fără aceste calităţi  nu s-ar putea face cărţi pentru minte, inimă, românism şi deci, pentru veşnicie ! Nişte calendare pur şi simplu splendide, o ediţie mai solidă şi mai frumoasă decât alta ! Aceste cărţi sunt poate cele mai scumpe cadouri pe care le aduc în ultimii ani de la baştină… Văd aievea chipurile unor personalităţi contemporane cu noi, prezentate în Calendar, prin faţa ochilor îmi trec tablouri zugrăvite acolo, unde eram cândva acasă, aud melodii interpretate în limba părinţilor… Aud clopotele de la bisericile şi mănăstirile basarabene – devastate, ruinate, apoi renăscute din cenuşă, şi pe care autorii Calendarului le pomenesc şi le arată altora, ca nişte adevăraţi creştini […]”  (Lica Melnic-Zalakevičiene, preşedintele Societăţii de Cultură Românească  Dacia din Vilnius, Lituania). 

Valeria Matvei

Cartea de comunicare „Copilul meu e singur acasă” a ajuns la migranţii moldoveni din Italia

Cartea de comunicare „Copilul meu e singur acasă”, scrisă la Chişinău pentru părinţii care pleacă la muncă peste hotare, a ajuns în Italia şi a fost distribuită la „Festa dei popoli 2010” (Sărbătoarea Popoarelor), organizată la Roma de comunităţile de imigranţi din această ţară.

Câteva sute de exemplare ale cărţii „Copilul meu e singur acasă”, editate de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) din Moldova şi Agenţia de comunicare „URMA ta”, au ajuns la migranţii moldoveni din Italia datorită Preşedintei Asociaţiei „Assomoldave”, Tatiana Nogailîc. 

Preşedinta „Assomoldave” i-a oferit un exemplar al cărţii „Copilul meu e singur acasă” şi Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în timpul vizitei oficiale în Republica Italiană în perioada 23-26 mai 2010. „Am zis că este o carte foarte utilă, dar nimeni nu se preocupă să o avem aici”, povesteşte Tatiana Nogailîc despre ceea ce i-a spus Preşedintelui interimar.

Sursa: Hotnews.md

Noaptea Cărților Deschise în toate Librăriile CARTIER: Intră în cărţi!

Vineri, 28 mai, de la ora 18.00 până la miezul nopții, sunt 6 ore de reduceri de noapte cu 15% la toate cărțile! Librăriile CARTIER îndeamnă să „intri în cărţi”! Librăriile Cartier pot fi găsite la adresele – din Centru o puteţi găsi pe bd. Ștefan cel Mare 126; Librăria 9, str. Puskin 9;Librăria din Hol, str. Bucuresti 68; Casa Cărții, bd. Mircea cel Bătrân 9; Vărul Shakespeare, str. Șciusev 11.

Pentru mai multe detalii despre promoţie şi pentru a vedea ce cărţi sunt în vânzare la librăriile CARTIER din Chişinău, accesaţi cartier.md

Blogul de biblioteconomie si stiinta informarii: primele bilanturi

Astazi, 27 mai, se implineste  o luna de la lansarea Blogului  de biblioteconomie si stiinta informarii. Primele rezultate sunt destul de optimiste. Pe parcursul  lunii, au fost postate 67 informatii, care reprezinta tot spectrul de probleme ce tin de biblioteca, bibliotecari, lectura, carte etc. Blogul a fost accesat de 3036 de ori. Au fost inregistrate  47 comentarii de la profesionisi ai domeniului, in mare parte, bibliotecari, reprezentanti ai tuturor tipurilor de biblioteci,  care  exprima sustinere, dar si sugestii de imbunatatire. Vom incerca sa raspundem tuturor intrebarilor si sa aplecam urechea la toate sfaturile si sugestiile utile. Este foarte important, ca in aceste discutii profesionale se implica si bibliotecarii din spatial rural, accesul carora la tot felul de informatii si evenimente este, sau a fost pana la aparitia internetului, mai limitat.

            Dupa primele emotii si hopuri, incercam sa intram in albia propusa. Comentariile si mesajele Dra confirma faptul, ca este un lucru necesar si  mult asteptat. Era si firesc, ca in anul, cand ne-am propus sa luam in serios miscarea Biblioteca 2.0 si sa incercam diversificarea serviciilor pentru utilizatori, prin intermediul instrumentelor oferite de Web 2.0, sa initiem aderarea la aceasta noua miscare  prin crearea unui Blog, care sa favorizeze comunicarea profesionala. Este o forma de comunicare foarte rapida si eficienta si, avand aceasta axa, putem fi la current cu noutatile si evenimentele breslei bibliotecare, cu miscarea de idei in domeniu, cu practicile de calitate, aparitiile editoriale recente etc. Putem sa ne cunoastem mai bine, sa facem schimb de experienta, opinii, sugestii. Putem fi mai aproape si mai uniti, ca oricand, altadata.

 Departamentul Cercetare si Dezvoltare in Biblioteconomie a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, care si-a asumat responsabilitatea gestionarii Blogului, are traditii vechi de coordonare a activitatii Sistemului National de Biblioteci si aceasta experienta poate fi de mare ajutor la explorarea posibilitatilor oferite de instrumentele Web 2.0.

Literatura de specialitate din intreaga lume discuta larg, deja de cativa ani, despre miscarea Web 2.0 si toate derivatele Business 2.0, Learning 2.0, Library 2.0 etc. Miscarea Biblioteca 2.0, care reprezinta o combinatie de instrumente si atitudini, o noua modalitate de promovare a serviciilor interactive de biblioteca, centrate pe necesitatile utilizatorilor, prin intermediul noilor tehnologii internet si care se bazeaza  pe exploatarea inteligentei colective in crearea continuturilor si atragerea utilizatorilor in activitatea bibliotecii si in viata comunitatii, este o noua sansa pentru imbunatatirea activitatii bibliotecare. Reusita acestei noi miscari va depinde de faptul cum vom folosi aceasta platforma interactiva pentru a interesa utilizatorii, cum vom sti sa axam resursele info-documentare pe interesele utilizatorului, cum vom atrage utilizatorii sa participe la crearea acestora, cum vom reorienta fluxul informational ca să circule in orice directie: de la biblioteca spre utilizator, de la utilizator spre biblioteca,  de la biblioteca spre alta biblioteca, de la utilizator spre alt utilizator si nu in ultima instanta cum vom sti sa gestionam eficient banii care vor fi tot mai putini si tot mai greu de obtinut.

Dumneavoastra, bibliotecarii din tara, sunteti utilizatorii serviciilor oferite de Biblioteca Nationala. Avem o sansa sa ne invatam a face impreuna un lucru de calitate, iar experienta acumulata s-o extindem asupra utilizatorilor bibliotecilor. Pe aceasta platforma ne putem incerca puterile pentru a face fata, ulterior, exigentelor utilizatorilor, care sunt tot mai pregatiti, tot mai grabiti si tot mai increzuti in propriile puteri.

Impreuna cu paginile Web ale bibliotecilor, multe dintre care ofera si full-textele publicatiilor de specialitate editate, Blogul de biblioteconomie si stiinta informarii, alte bloguri de specialitate care au aparut si care urmeaza sa apara, vor crea reteaua virtuala profesionala, care va uni bibliotecarii indiferent de subordonare departamentala sau dimensiune geografica, iar acestea vor evada  din mrejele izolarii si nu se vor simti  la periferiile profesiei. Si nu conteaza cine va sta in centrul retelei, atat timp cat rezultatele vor fi in beneficiul tuturor bibliotecatilor  si implicit a utilizatorilor.

In bibliotecile sistemului national activeaza aproximativ 4700 bibliotecari sau ceva mai mult de  1% din toata populatia tarii. In mare parte, pentru acest segment  de populatie a fost creat acest blog. Tinta insa este mult mai indepartata. Sa ne invatam impreuna, cum sa facem mai buna viata celorlalte 99% din populatia acestei tari.

Nu este de neglijat nici faptul, ca prin intermediul blogului, activitatea bibliotecilor si a bibliotecarilor va fi mai cunoscuta persoanelor interesate, din alte spatii vorbitoare de limba romana, si nu numai. Aparitia translatoarelor electronice a spart si barierile lingvistice si permite asimilarea oricarei informatii, sigur pana la o limita anume.

La lansarea Blogului, domnul Marin Pruteanu, un blogger de mare renume isi exprima speranta, ca prin intermediul blogului va putea urmari evolutia biblioteconomiei si stiintei informarii in tara noastra. „Sper sa devina blogul din care sa aflam toate noutatile importante din biblioteconomia de peste Prut”(Marin Pruteanu). Este si speranta noastra, domnule Pruteanu, si vom depune eforturi sa  va indreptatim asteptarile.

Intr-un  comentariu de pe blog,  Elena Harconita, directorul Bibliotecii Universităţii de Stat „A.Russo” din Balţi mentiona,  ca „esenta acestui spatiu  este deschidere, actuine, creativitate si comunicare profesionala” si ne indeamna „sa ne dam intalnire cat mai frecvent in aceasta zona de informatii, idei si inventivitate bibliotecara!”. Prin acest Blog, avem la dispozitie un loc virtual de intalnire, care functioneaza dupa principiul 7/24 si depinde de noi toti, cat de agreabil vom sti sa-l facem si cum vom sti sa-l folosim pentru binele profesiei, a  bibliotecii si a utilizatorului.

 Vera Osoianu

Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21?

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, în calitate de coordonator pentru România al proiectului Europeana Local, organizează Conferinţa Naţională de diseminare cu tema

Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21?

Evenimentul este organizat cu sprijinul Bibliotecii Naţionale a României, al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi se va bucura de  participarea reprezentanţilor consorţiului Europeana Local din Anglia, precum şi cei ai portalului Europeana.

Conferinţa va avea loc în data de 16 iunie 2010, ora 9.00, la sediul central al bibliotecii, Calea Dorobanţilor nr. 104.

Pentru detalii accesaţi pagina bibliotecii www.bjc.ro

Ghidul comportamentului de performanta pentru personalul serviciilor de referinta

In comentariul la postarea “Bibliotecrul ca vector de imagine”, Eugenia Bejan sugera necesitatea elaborarii unui Regulament,  privind Cod Dressing-ul bibliotecarilor. Ramane de vazut cine isi va asuma responsabilitatea elaborarii acestui document, probabil ABRM ar fi cea mai indicata. Pana la aparitia acestuia, vreau sa va amintesc despre alt document foarte important pentru bibliotecari, si anume “Ghidul comportamentului de performanta pentru personalul serviciilor de referinta”. Elaborat de Asociatia Bibliotecarolor Americani, Ghudul pune utilizatorul in centru activitatii bibliotecare si traseaza  caile esentiale prin care bibliotecarul se poate face util si cum trebuie sa actioneze si sa se comporte pentru a face fata exigentelor utilizatorilor. Despre accesibilitatea bibliotecarului, atitudinea fata de utilizator, comunicarea cu utilizatorul, relatia bibliotecar-utilizator in procesul de cautare a informatiei, s-a mai scris cate ceva. Un moment mai putin cunoscut, pentru noi, este continuitatea, conform careia “tranzactia de referinta nu  se incheie atunci,  cand bibliotecarul a terminat discutia cu utilizatorul. Bibliotecarul este responsabil sa clarifice, daca utilizatorul este multumit de rezultatele cautarii si sa-l directioneze spre alte surse, chiar daca acele surse nu sunt in bibliotecile locale”.Traducerea Ghudului a fost publicata in lucrarea “Rigorile internationale actuale ale organizarii si functionarii bibliotecilor publice:Expozeu si comentarii asupra Ghidului IFLA-UNESCO”. Varianta electronica a Ghidului poate fi solicitata in Directia Cercetare si Dezvoltare in Biblioteconomie, BNRM.

Vera Osoianu