Salonului International de Carte 2010

In perioada 31 august-3 septembrie la Biblioteca Nationala a Republicii Moldova va avea loc editia a 19-a a Salonului International de Carte. Activitatile de inaugurare vor incepe la 31 august la ora 12.

Programul Salonului poate fi vizualizat pe pagina WEB a Bibliotecii Nationale http://www.bnrm.md

BIBLIOTECILE PUBLICE 2.0 DIN TARILE NORDICE

Printre diversele materialele difuzate la Conferinta IFLA o carte a captat, cu siguranta,  atentia tuturor. Lucrarea NORDIC PUBLIC LIBRARIES 2.0 /BIBLIOTECILE PUBLICE 2.0 DIN TARILE NORDICE a fost editata special pentru a fi difuzata  participantilor la Conferinta IFLA 2010. Este o carte de lux, editata la initiativa Agentiei Daneze pentru Biblioteci si Media, Ministerului Educatiei si Culturii din Finlanda, Autoritatii Norvegiene pentru Arhive, Biblioteci si Muzee si Consiliului Suedez al Artelor. Marea valoare a cartii  consta n faptul ca scoate in evidenta prioritatile de activitate ale bibliotecilor publice din tarile nordice si eforturile acestora de a face fata provocarilor impuse de extinderea si modernizarea tehnologiilor de informare si comunicare.

Prefata, semnata de Jens Thorhauge, director general al Agentiei Daneze pentru Biblioteci si Media, specifica faptul, ca “Bibliotecile din intreaga lume sunt influentate de mediile digitale si schimbarile din comportamentul utilizatorilor. Bibliotecile publice in particular trebuie sa-si regandeasca rolul, serviciile si prioritatile. Daca acceptam, ca informatia este in mana noastra “promovarea accesului” poate fi inlocuita de “facilitarea cunostintelor” ca preocupare de baza a bibliotecilor. Si trebuie create un sir de servicii relative la biblioteca in calitatea ei de loc de intalnire, spatiu pentru invatarea neformala, activitati culturale si evenimente.

Prin publicatia de fata intentionam sa prezentam servicii noi oferite de biblioteca publica, bazate pe extinderea rapida a noilor tehnologii sociale si pe idea  includerii si implicarii active on line a cetatenilor  in contextul provocarilor generale. Aceste servicii au in comun faptul ca au fost dezvoltate in bibliotecile publice din tarile nordice, si in felul acesta au fost create in baza traditiilor nordice ale iluminismului public.”

Lucrarea include practici de calitate la care s-a ajuns prin multe eforturi si experimentari si studiata cu atentie poate servi ca izor de idei si inspiratie.

Este cunoscut faptul, ca tarile nordice investesc enorm in bibliotecile puble si ca rezultat au niste biblioteci bine puse la punct, intretinute corespunzator, care  respectiv corespund asteptarilor utilizatorilor.

Conform celui mai valoros studiu internaţional privind statistica de bibliotecă  „International  library statistics: trends and commentary based on the LIBECON data” (Statistica internaţională de bibliotecă: tendinţe şi comentarii bazate pe datele LIBECON), publicat în anul 2004, tarile nordice ocupa pozitiile de top la cei mai multi indicatori de performanta.

Studiul „International  library statistics: trends and commentary based on the Libecon data” a prezentat  topul  ţărilor cu cele mai bune biblioteci publice, luind ca bază 8 indicatori de performanta şi anume: utilizatori ca procent din populatie, vizite per capita, computere conectate Internet pentru populatie, achizitii per capita, imprumuturi per capita, achizitionarea materialelor A-V per capita, personal, imprumuturi per bibliotecar, şi ulterior cheltuieli pe cap de locuitor. Primul loc in top il  ocupa  Finlanda, urmata de Danemarca, Estonia, Islanda şi Anglia. Norvegia. Slovenia şi Suedia se situeaza pe locul 6, Lituania pe locul 9, iar Irlanda, Japonia şi Olanda pe locul 10. Interesant este faptul ca initial aceasta gradare a fost efectuata fara a da prea mare importanta  cheltuielilor pe cap de locuitor. Cand ulterior a fost facuta o analiza a tarilor după nivelul de cheltuieli s-a descoperit ca sase dintre tarile care ocupa primele locuri in acest din urma clasament  şi anume Danemarca, Finlanda, Islanda, Suedia, Olanda şi Norvegia figurează şi in topul tarilor cu cele mai bune biblioteci si servicii pentru public, dovada ca pentru a dezvolta niste servicii de calitate este nevoie de un suport financiar corespunzător. Deci, topul este predominat de tarile nordice,  recunoscute prin sustinerea acordata bibliotecilor publice  de catre autoritati. Conform studiului, Finlanda şi Danemarca sunt tarile cu cele mai bune biblioteci si servicii. Daca analizam un indicator foarte important ce demonstrează, care este grija statului şi a organelor finantatoare  fata de cetateni si anume cheltuieli per capita, acesta variază de la  64,27 euro in Danemarca la 0,68 în Bulgaria, 0,61 in Romania şi 0,58 in Turcia.

Studiul este dovada elocventa, ca tarile nordice dau tonul activitatii bibliotecare din Europa si mult  mai departe si, desi a fost efectuat in anul 2004, situatia nu s-a schimbat, dimpotriva recent a fost facuta publica informatia, ca Finlanda se manifesta ca lider mondial in mult mai multe domenii.

Mai multe informatii despre acest subiect puteti accesa pe:

http://www.slideshare.net/cdbclub/statistica

Am revenit la cifrele din studiul Statistica bibliotecara ca vector de imagine pentru a argumenta faptul, ca publicatia prezentata mai sus este deosebit de pretioasa,  insumand experienta avansata a unor biblioteci din prim planul lumii bibliotecare, si o traducere a acestei lucrari ar fi mai mult decat binevenita.

Intre timp, varianta in limba engleza poate fi consultata la BNRM, Centrul de Informare si Documentare in Bibliologie.

Vera Osoianu

„Bibliotecari, priviti-va cu mandrie! Sunteti importanti!”

Cea de-a 76-a Conferinta Generala IFLA, care a avut loc intre 10-15 august in orasul Gothenburg, Suedia si-a ocupat locul in istorie. A fost o conferinta organizata in timp record. Desi trebuia sa aiba loc in Australia, dupa schimbarea guvernului si renuntarea acestuia de a organiza conferinta acolo, a trebuit sa fie gasita in regim de urgenta o alta tara, si Suedia pentru care aceasta era a patra conferinta IFLA, s-a oferit sa fie colacul de salvare. Cunoscatorii, care au participat la mai mule Conferinte IFLA, marturisesc, ca desi a fort organizata intr-un termen record n-a fost cu nimic mai prejos decat editiile, care au avut suficient timp pentru pregatire.

Anul acesta, tema conferintei a fost „Accesul liber la cunoştinţe – promovarea progresului durabil”. Comitetul Naţional de organizare a conferintei a justificat alegerea temei prin faptul, ca accesul la cunoastere deschide lumea imaginatiei şi creativitatii, astfel progresul pentru un individ devine progres pentru intreaga societate.
Grupul profesional de organizare a conferintei IFLA, inspirat de tema congresului, a dezvoltat un program complex divizat in 5 compartimente: accesul deschis şi resursele digitale; politici, strategii, advocacy; utilizatori şi servicii de acces; instrumente si tehnici; inovaţii, idei.
Keynote speaker la sesiunea de deschidere a fost Jan Eliasson, fostul preşedinte al sesiunii a sasea a Adunării Generale a ONU şi Ministrul Afacerilor Externe al Suediei, cu tema „Puterea Cuvantului – comunicare şi acces la informatii intr-o lume globalizata„. Pentru sedintele plenare au fost invitati Henning Mankell cu tema „Abilitatea de a scrie şi a citi – o chestiune de demnitate”, Hans Rosling cu tema „Un fapt bazat pe judecata lumii” şi Allen Sture cu tema „Premiul Nobel pentru Literatură”. Alti conferentiari au vorbit despre faptul cum informatia, educaţia şi cunoaşterea contribuie la dezvoltarea mai multor domenii.

Henning Mankell, un renumit scriitor suedez, a adresat comunitatii bibliotecare din intreaga lume un mesaj de zile mari „Bibliotecari, priviti-va cu mandrie! Sunteti importanti”. Probabil ca asa s-au simtit participantii la Conferinta IFLA (macar pentru 5 zile).
A fost o conferinta de stimulare a cunoasterii. Au fost impartasite experiente noi, au fost create conditii de a invata unul de la altul, in special cum de facut fata provocarilor secolului 21.

Si aceasta editia a demonstrat, ca IFLA, este un forum unic pentru schimbul international de experiente in lumea bibliotecilor, şi are un impact enorm pentru toti participanţii.
IFLA este o modalitate importantă de a păstra legătura cu colegi din biblioteci din întreaga lume, de a intalni noi prieteni, colegi, de a invata lucruri interesante si deosebit de utile.

A fost o onoare pentru mine de a participa la Conferinta IFLA din acest an si adresez si pe aceasta cale mulţumiri Ambasadei SUA pentru sprijinul acordat, solicitat in calitatea mea de absolvent al programelor sustinute de Departamentul de Stat al SUA.

Diverse materiale precum si informatii despre Conferinta IFLA 2011, care va avea loc in Puerto Pico, San Juan (13-18 august) pot fi consultate in Centrul de Informare si Documentare in Bibliologie, BNRM.

Vera Osoianu

Ghid pentru crearea unui blog wordpress

Pe blogul Prolibro http://www.prolibro.eu/ poate fi accesat Ghidul pentru crearea unui blog wordpress,  elaborat de Georgeta Badau.

Lansarea unei carti de debut

Amnesty International Moldova în parteneriat cu editura „Cartier” vă invită la lansarea cărţii „Aceasta este prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o” de Maria-Paula Erizanu. Cartea a fost inspirată de  evenimentele din aprilie 2009 în Moldova.

Lansarea va avea loc la  24 august 2010 in sediul Librăriei din Centru,

Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 126 cu incepere de la ora 20.00

Metehnele vechi sunt greu de ucis

Pe http://www.slideshare.net/cdbclub/documents poate fi accesat posterul Metehnele vechi sunt greu de ucis. Posterul a fost expus si comentat in cadrul Conferintei IFLA 2010, unde  s-a bucurat de mare succes, de  Claudia Serbanuta, doctoranda in Biblioteconomie si Stiinta Informarii, Universitatea Illinois, Urbana-Champaign si membru activ al echipei Prolibro. V.O.

ADUNAREA GENERALĂ EIFL 2010

În perioada 6-8 august Universitatea din Lund (Suedia) a găzduit Adunarea Generală EIFL 2010. Accesul Deschis este un subiect de interes major pentru anul acesta, fiind anunţat şi pentru Congresul al 76-lea IFLA de la Gothenburg (Suedia) „Open access to knowledge – promoting sustainable progress” (“Accesul deschis la cunoştinţe – promovarea progresului durabil”).La Adunarea Generală EIFL 2010 au participat coordonatori naţionali ai consorţiilor EIFL, coordonatorii programelor OA (Open Acces), IP (Intellectual Property) şi FOSS (Free and open source software) din 42 de ţări ale lumii.

Articolul in intregime semnat de Nelly Ţurcan, dr., conferenţiar universitar, Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM poate fi accesat pe:

http://www.slideshare.net/cdbclub/e-ifl-2010-1

Utilizarea retelelor sociale pentru inspirarea dialogului

Una dintre problemele larg discutate in cadrul Conferintel IFLA a fost utilizarea retelelor sociale in activitatea bibliotecara. Aceasta Conferinta a fost ea insasi interactiva. Informatii despre desfasurarea activitatilor din cadrul Conferintei au putut fi urmarite pe Facebook, Twitter etc. Printre mare varietate de Postere prezentate in spatiul expozitional de o atentie deosebita s-a bucurat posterul Bibliotecii Publice Gothenburg “Folosim retelele sociale pentru a inspira dialogul”.

Biblioteca Publica Gothenburg a inceput elaborarea strategiei privind utilizarea retelelor sociale in activitatea bibliotecii inca in vara anului 2009.

La elaborarea proiectului au fost fixate mai multe obiective:

– initierea unui dialog cu populatia orasului Gothenburg, utilizand retelele sociale;

– evidentierea serviciilor bazate WEB;

– atragerea in dialog a grupului tinta prioritar in anii 2010-2012 (persoanele cu varsta intre 13-25 ani);

– promovarea dialogului despre expansiunea planificata a Bibliotecii in mediile sociale.

Unul dintre scopurile principale ale proiectului a fost de a plasa biblioteca in locurile unde sunt utilizatorii reali si potentiali ai bibliotecii si a face personalul bibliotecii mai vizibil in retelele sociale.

In baza acestei startegii a fost creat blogul bibliotecii pe platforma WordPress, a fost initiat chatul, postarile pe Faceebook, You Tube, Twitter. Toate acestea au solicitat implicarea personalului mai mult ca anterior. Acesta fiind incurajat sa participle in crearea continuturilor, postarilor pe blog, crearea filmelor despre evenimentele organizate de biblioteca, plasarea informatiilor recente pe Twitter etc.

Pentru derularea activitatilor a fost creata o echipa editoriala, a fost desemnat un manager de proiect, un coordinator pe probleme de comunicare. In total in echipa sunt antrenate 20 de persone: 10- responsabile de blog, 4 – reponsabile de Facebook, 3 – responsabile de Twitter, 3 – responsabile de You Tube.

A fost elaborat un indrumar privind comunicarea cu utilizatorii prin intermediul retelelor sociale. Personalul bibliotecii este incurajat sa foloseasca posibilitatile oferite de retelele sociale in scopul comunicarii cu utilizatorii reali si potentiali.

Important este sa se tina cont de faptul, ca atunci cand scrii, scrii de la nivel personal, dar nu privat, ca orice aspect trebuie tratat din punct de vedere professional. Personalul implicat in comunicarea virtuala trebuie sa retina faptul, ca reprezinta biblioteca si, ca biblioteca este cea care comunica cu utilizatorul.

O atentie deosebita este acordata modului de exprimare, postarile trebuie verificate in vederea excluderii greselilor de ortografie. Pentru intretinerea unui dialog constructiv este foarte important de a raspunde comentariilor imediat ce au fost inregistrate.

Evaluarea acestei noi activitati este efectuata permanent. Lunar sunt analizate datele statistice. Tot lunar este elaborat un raport de activitate, care este trimis tuturor persoanelor implicate. Se urmareste, care postare a fost mai populara, a starnit dezbateri aprinse si a atras comentariile utilizatorilor. Succesul unei postari este direct proportional cu numarul vizualizarilor si comenariilor.

Insa lucrul cel mai important consta in faptul ca a crescut si interesul personalului bibliotecii pentru aceasta noua activitate. Acestea au inteles si acceptat faptul, ca mediile sociale sunt locurile unde personalul are libertatea deplina a creativitatii si sunt o platforma ideala pentru oamenii care au ceva de spus.

Saptamanal blogul este vizitat de peste 4000 de utilizatori.

Capata noi proportii dialogul cu utilozatorii pe Facebook. De remarcat faptul ca 50% dintre utilizatorii de pe Facebook reprezinta persoanele sub 35 de ani. In luna aprilie au fost inregistrate 125 de comentarii, 352 de “likes” si au fost plasate 2731 fotografii.

In atentia echipei este dezvoltarea relatiilor prin intermediul YouTube si Twitter. In martie au fost plasate 19 filme. In perspectiva sunt preconizate crearea filmelor evenimentelor organizate de biblioteca si plasarea interviurilor cu utilizatorii.

Catalogul WEB este unit cu Twitter si despre toate intrarile noi utilizatorii afla imediat ce apare inregistrarea in catalog. La moment erau inregistrati 374 de followers si numarul era in continua crestere. Membrii echipei cred in expansiunea acestei forte si spre sfarsitul anului 2010 se preconizeaza o evaluare serioase a evenimentelor inregistrate pe parcursul anului. Marea provocare consta in faptul ca in retelele sociale utilizatorii vad bibliotecarii in calitate de prieteni si comunica cu acestea de la egal la egal

Este clar ca aceasta noua activitate impune un program de lunga durata si ca procesul va necesita ceva timp. Un lucru este, insa, sigur, aceata este realitatea zilei de maine a bibliotecii.

Proiectul este foarte popular si a atras atentia populatiei, ziaristilor si respectiv a organelor diriguitoare.

A fost foarte placut sa constat ca noi mergem practic pe aceiasi cale: am aless ca platforma pentru Blogul de biblioteconomie si stiinta informarii WordPress.com, considerata una dintre cele mai reusite platforme; incercam sa plasam informatiile pe Facebook, Twitter, YouTube, desi aici inca urmeaza de lucrat; am inceput sa plasam continuturi pe www.slideshare.net. etc.

Statisticile sunt imbucuratoare si speram, ca asa vor ramane. O diferenta totusi exista. Resursele implicate in proiect. Dar acestea au fost intotdeauna modeste si aceasta speram sa se schimbe.

Vera Osoianu

Publicatii IFLA

In cadrul Conferintei IFLA au fost lansate mai multe publicatii editate recent sub egida IFLA, inclusiv editia a doua a Ghidului IFLA Serviciile Pibliotecii Publice. Lucrarea a fost complet revazuta de catre Cristine Koontz si Barbara Gubbin, care apar in calitate de autori.

Ca si prima editie cuprinde exemple relevante de servicii de calitate oferite de bibliotecile din diverse tari ale lumii. Este dovada ajustarii serviciilor bibliotecii publice necesitatilor membrilor comunitatii din aria de servire.

Necesitatea acestei noi editii a fost dictata de schimbarile spectaculoase care se produc permanent in activitarea de colectare, diseminare si accesare a informatiei, favorizate de modernizatea tehnologiilor de informare si comunicare.

Lucrarea include doua anexe noi. Anexa 5 a lucrarii prezinta Actualizari ale Manifestului IFLA “10 cai pentru a face biblioteca publica sa functioneze/Actualizeaza-ti biblioteca”. Documentul a fost elaborat de catre Sectia Biblioteci Publice IFLA, in anul 2009 si a fost publicat anterior in Internet.

Un alt document nou este prezentat in anexa 6 Standardele Queensland si Directorii pentru Bibliotecile Publice.

Lucrarea a fost editata in limba engleza si va fi tradusa, ca si editia precedenta, in mai multe limbi.
Este o editie deosebit de importanta pentru biblioteci. Urmeaza de discutat cine si in ce conditii se va ocupa de traducerea in limba romana. Intre timp despre actualizarile mai importante vom incerca sa va informam prin intrmediul blogului.

Poate fi comandata contra cost.

Mai multe informatii pot fi accesate pe www.ifla.org/en/ifla-publications

Un exemplar poate fi consultat in Directia Cercetare si Dezvoltare in Biblioteconomie, BNRM

V.O.

IFLA 2010

Zilele acestea (10-15 August) in orasul Gothenburg, Suedia se desfasoara lucrarile Conferintei a 76-a IFLA.

Federatia Internationala a Asociatiilor de Biblioteci si Institutii( The International Federation of Library Associations and Institutions,IFLA) este organizatia internationala de profil, care reprezinta interesele  serviciilor de biblioteca si informare si ale utilizatorilor. Este vocea globala a profesiei.

IFLA a fost fondata in Edinburgh, Scotia, in 1927  la o conferinta internationala.  In present intruneste 1600 membri  din aproximativ 150 tari. IFLA  a fost inregistrata in Olanda  in 1971.  Biblioteca Regala, Biblioteca Nationala a Olandei cu sediul in Haga a acoperit in perioada de inceput serviciile de cartier general IFLA.

Anul acesta  Conferinta IFLA este interactiva, organizatorii folosesci retelele de socializare gen Facebook, Tweeter pentru mediatizarea lucrarilor. Pentru a va tine la curent cu toate noutatile accesati: http://www.facebook.com/group.php?v=wall&gid=71861832304

http://twitter.com/search?q=%23ifla2010#search?q=%23ifla2010 V.O.