Noi prezentări pe Slideshare.net

Pe Slideshare.net au fost postate două noi prezentări PowerPoint din seria Utilizatorul 2.0: Managementul relaţiei cu utilizatorii sau fidelizarea utilizatorului, elaborată de Lidia Kulikovski  (http://www.slideshare.net/cdbclub/virtual-6408019)   şi  „Stidiu de fezabilitate: Utilizatorul 2.0 in Bibliotecile Publice din Republica Moldova”, elaborată de Ecaterina Dmitric (http://www.slideshare.net/cdbclub/studiu-6399751).

12 modalităţi în care bibliotecile sunt bune pentru ţară

Recent  revista American Libraries  http://americanlibrariesmagazine.org/features/12212010/12-ways-libraries-are-good-country a publicat articolul 12 modalităţi în  care bibliotecile sunt bune pentru ţară. Documentul a fost publicat pentru prima oară în revista American Libraries în decembrie 1995. În decembrie 2010 a fost actualizat şi adaptat de Kniffel Leonard. Traducerea poate fi accesată pe pagina Articole. Traduceri.

Documentul este nu atât pentru bibliotecari, cât, mai ales, pentru fondatori, factori politici, organe de decizie financiară, etc care hotărăsc soarta bibliotecilor. Un asemenea document este bun de pus pe masă atunci când sunt negociate salariile pentru bibliotecari şi finanţele necesare pentru întreţinerea bibliotecilor.

Despre importanţa bibliotecilor pentru ţară, în SUA se discută foarte mult. La prima sa întâlnire cu guvernatorii statelor, actualul preşedinte al SUA Barack Obama avertiza despre impactul negativ pe care poate să-l aibă asupra comunităţilor limitarea resurselor financiare pentru întreţinerea bibliotecilor. La timpul respectiv mass media americană a mediatizat larg spusele fostului preşedinte George Bush,  care susţinea într-un discurs, că faptul că SUA este lider mondial în dezvoltarea economiei se datorează în mare parte existenţei unui sistem de biblioteci bine pus la punct şi dotat cu tehnologiile moderne necesare. Americanii investesc enorm  în biblioteci. Probabil de aici şi faptul, că într-o ţară puternic industrializată unde majoritatea populaţiei are acces la Internet,  fie la domicilui, fie la serviciu sau locul de studiu, bibliotecile sunt atât de solicitate. În anul 2008, 68% dintre americani deţineau card de bibliotecă. Un nou sondaj, rezultatele căruia au fost publicate recent denotă faptul, că două treimi dintre americani beneficiază de serviciile bibliotecilor şi toate aceste în timp ce 73% din populaţia adultă a SUA utilizează internetul. Cum au reuşit bibliotecarii americanii să atingă asemenea performanţe? Răspunsul este foarte simplu.  Americanii au reuşit să facă din bibliotecile publice adevărate centre comunitare, centre de informare, de comunicare, de socializare etc unde oameni de diferite vârste, profesii, cu diferit nivel de instruire vin într-un spaţiu sigur şi bine reglementat, unde este cald, curat şi luminos, unde bibliotecarul este „întruchiparea bunătăţii” şi unde oricine deschide uşa se simte binevenit şi are toată convingerea că va fi ajutat.

Vera Osoianu

 

La mulți ani !

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, echipa Blogului de biblioteconomie şi ştiinţa informării Vă adresează cele mai sincere urări de bine, sănătate şi noroc. Să aveţi parte de un an cât mai bun cu multă lumină, zile senine şi bucurii de la colegi, rude, prieteni  şi toţi cei dragi. Realizările frumoase să se ţină lanţ iar bunăstarea să Vă dea semne că i-aţi intrat în graţie din acest an şi pentru toţi anii care vin. Craciun Fericit şi La Mulţi Ani!Evremeacolindelor

Greutatea unui proiect

Astăzi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova a avut loc o conferinţă de presă mai puţin obişnuită. Scopul acesteia a fost sensibilizarea opiniei publice şi a societăţii civile despre un proiect, care pune în primejdie cele două clădiri în care este amplasată Biblioteca Naţională, colecţiile de patrimoniu, care constituie mostenirea culturală scrisă a ţării, depozitate aici şi securitatea oamenilor, care muncesc în cele două clădiri ca salariaţi sau cititori.

Problema scoasă la judecata marelui public nu este sau nu ar trebui să fie numai problema Bibliotecii Naţionale. Este o problemă de interes naţional şi respectiv ar trebui să fie problema întregii societăţi.

Orice naţiune trebuie să aibă nişte valori intangibile asupra cărora să vegheze statul şi pe care să le protejeze cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie. Biblioteca naţională este una dintre instituţiile de reper ale oricărui stat, aici păstrându-se tezaurul spiritual şi moştenirea culturală a naţiunii. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, care de-a lungul istoriei sale si-a schimbat sediul de mai multe ori, este în permanentă criză de spaţii, problemă caracteristică pentru toate instituţiile de acest gen din întreaga lume. Biblioteca Congresului, SUA, de exemplu, la fiecare cinci ani mai construieşte câte un spaţiu pentru depozitare. Aşa cum biblioteca este un organism în continuă creştere, problema spaţiilor trebuie ţinută în permanenţă sub control. Aşa se face că în anul 1986 după mai multe demersuri, printr-o hotărâre de guvern, Bibliotecii Naţionale ii este cedată o parte din fosta clădire a seminarului teologic, actualul bloc II al instituţiei, aflată în imediata apropiere a blocului principal. La momentul cedării clădirea era grav avariată şi reparaţiile mai mult cosmetice sau întins pe mai multi ani. Aflate la doar câteva zeci de metri depărtare, cele două blocuri ar fi trebuit unite printr-o trecere subterană sau chiar de suprăfaţă pentru a face un tot întreg şi pentru a asigura buna funcţionare a instituţiei. Au existat mai multe idei în acest sens, însă pinuria financiară n-a lăsat loc de realizare. Dar rămânea speranţa că într-o zi statul va pune în capul priorităţilor şi această problemă. Recent colectivul bibliotecii a aflat consternat vestea, că între cele două blocuri urmează să se înalţe un centru multifuncţional (comercial?) cu mai multe etaje.

Palma de pământ pe care printr-o eroare umană s-a autorizat înălţarea acestui centru este la doar câţiva metri depărtare de blocul doi al Bibliotecii Naţionale, monument de arhitectură ocrotit de stat, iar peste drum şi în imediata apropiere se află alte monumente de arhitectură, care, de asemenea, ţin de patrimonial arhitectural al ţării.

Cu o povară de peste o sută de ani, mai multe cutremure şi ani grei de paragină din lipsa mijloacelor financiare pentru o reconstrucţie capitală, actualul bloc II al Bibliotecii Naţionale, abia îşi duce greutatea în condiţii normale de exploatare. Cum ar putea supravieţui unui şantier de construcţii de asemenea proporţii întins chiar sub pereţi?

În anul 2001 când la etajul doi în aripa stângă a blocului II era transferată Direcţia Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie a BNRM şi Centrul de perfecţionare profesională, muncitorii care se ocupau de reparaţie vorbeau despre noi ca despre “un grup de sacrificiu”, explicând că aici totul este putred şi clădirea nu va putea supravieţui nici celui mai mic cutremur. Cei care lucrează în acest bloc cunosc cum reacţionează clădirea la trecerea unui camion mai greu prin apropiere. Experţii au interzis chiar şi amplasarea rafturilor cu publicaţii direct pe podea şi au permis amplasarea acestora numai de-a lungul pereţilor cu securizarea suplimentară a acestora în pereţi. În spaţiile unde este aplasată Audiovodeoteca au fost permise rafturi numai pe segmentul de centru susţinut suplimentar de pilonii de la intrarea principală de la etajul unu. Să ne închipuim ce s-ar alege din pereţii şi podelele care poartă atâta greutate, la cea mai mică zguduitură.

Fără o reparaţie capitală însoţită de schimbarea podelelor şi întărirea pereţilor clădirea este în primejdie şi în condiţii normale de exploatare.

În diferiţi ani şi la diferite etape, au existat mai multe proiecte de transformare a strazii 31 August şi a teritoriului adiacent în veritabil centru cultural al capitalei. Un proiect prevedea transformarea străzii 31 august în stradă pietonală, alt proiect prevedea extinderea BNRM, pentru a putea face faţă colecţiilor în continuă creştere, în perimentrul strazilor Bănulescu Bodoni, 31 August, Veronica Micle si blocul principal al BNRM. Ce s-a schimbat acum, că din proiectele cu pricina a rămas numai amintirea, iar peste ele se înalţă alte proiecte atat de străine de cultură. A devenit cultura mai puţin importantă? Priviţi cât de stingher arată Muzeul Naţional de Artă, o bijuterie de arhitectură ajunsă tot printr-o eroare umană în umbra unui hotel care cândva se presupune că va aduce şi bani.

Cultura şi banii pot sta şi alături, dar numai în cazul cand banii nu distrug cultura. Cât poate costa o palmă de pământ, dacă pentru ea se poate pune în primejdie securitatea unor monumente de arhitectură protejate de stat, a unor colecţii de patrimoniu, care constituie zestrea spirituală a unui neam şi chiar viaţa unor oameni?

Suntem la etapa când această eroare mai poate fi reparată. Investiţia în cultură este investiţia în viitor şi proiectul care trebuie să încline balanţa în această dispută trebuie să fie cel cultural, care reprezintă marea responsabilitate a statului, pentru valorile pe care le are sub protecţie, în faţa cetăţenilor ţării.

Vera Osoianu

 

Marketingul bibliotecilor publice

După cum scriam într-o postare anterioară,  ediţia recentă, 2010, a Ghidul IFLA-UNESCO privind serviciile bibliotecii publice, pe lângă celelalte completări, adaugă un capitol întreg, Capitolul 7  „Marketingul bibliotecii publice”. Despre importanţa activităţii de marketing noi am vorbit pe tot parcursul anului 2008 – anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate. Dată fiind importanţa acestei activităţi, în ultimul timp apar din ce în ce mai multe materiale la această temă. Recent ProQuest http://www.proquest.com/en-US/utilities/toolkits/tk-public.shtml propunea lumii bibliotecare  diverse modele de semne de carte, postere, fluturaşi etc. în ajutor activităţii de marketing a bibliotecilor, în special pentru marketingul resurselor online.

Capitolul 7 al Ghidului IFLA-UNESCO face o prezentare foarte amplă a activităţii de marketing, probabil în încercarea de a clarifica toate aspectele ce ţin de această activitate relativ  nouă pentru lumea bibliotecară.

Postez traducerea capitolului „Marketingul bibliotecii publice” pe pagina Articole. Traduceri.

Mulţumesc Nataliei Cheradi şi Victoriei Vasilica pentru asistenţă. Vera Osoianu

Libraria de carte franceza CALIGRAMA

 

Adresă şi date de contact

Centrul de Cultura si Arta Ginta Latina (parter)
Strada Sfatul Tarii 18
2012 Chisinau

Tel.: 23-34-24
Contact: Dna Raisa Stejar

Luni: 13.00 – 18.30

Marti-Vineri: 9.30 – 18.30

Simbata: 10 – 13.00

Prezentări noi pe Slideshare.net

Pe  www.slideshare.net/clubbib au fost postate încă două prezentări PowerPoint la tema Utilizatorul de bibliotecă 2.0,   Web2.0, Biblioteca 2.0 şi  Utilizatorul 2.0 în vizorul IFLA, autor Eugenia Bejan http://www.slideshare.net/cdbclub/comunicare-sem-national2010 şi  Studiu de fezabilitate. Utilizatorul 2.0. Primele bilanţuri, autor Diana Lupuşor http://www.slideshare.net/cdbclub/utilizator-20ppt-seminar

Utilizarea computerului şi a telefonului mobil în ţările lumii

O informaţie foarte interesantă pentru bibliotecarii care deja au dat start temei prioritare pentru activitatea bibliotecilor din ţară în anul 2011- Utilizatorul de bibliotecă 2.0.V.O.

La 15 decembrie, 2010 Pew Research Center a publicat un nou raport Publicul Global Utilizează Reţelele de Socializare – Utilizarea computerului şi telefonului mobil în ţările lumii(Global Publics Embrace Social networking-Computer and Cell Phone Usage Up Around the World)http://pewglobal.org/2010/12/15/global-publics-embrace-social-networking/

Deşi încă relativ noi, reţelele de socializare au devenit deja un fenomen global. Un sondaj efectuat recent în 22 de ţări ale lumii scoate în evidenţă faptul, că oamenii care folosesc internetul il folosesc în special pentru  reţelele sociale. Acestea sunt deosebit de populare în SUA, unde 46% dintre respondenţi susţin că utilizează site-uri precum Facebook şi MySpace. Nici alte ţări nu sunt cu mult în urmă: Polonia (43%), Anglia (43%), Coreia de Sud (40%), Franţa (36%), Spania (34%), Rusia (33%), Brazilia (33%). Rrespondenţii au dat ca exemplu site-urile populare în ţările lor.

Cei mai activi  utilizatori ai reţelelor sociale sunt persoanele   sub 30 de ani.

Din categoria de vârstă de 50 de ani şi mai mult, nici măcar a patra parte nu sunt utilizatori de reţele sociale.

Raportul demonstrează că şi popularitatea altor  tehnologii este  în continuă creştere în toate ţările lumii. În ultimii trei ani a crescut semnificativ numărul proprietarilor de celulare şi utilizarea computerilor. După anul 2002 această creştere a fost enormă. De exemplu, dacă in anul 2002 numai 8% dintre  ruşi deţineau telefoane mobile, acum numărul acestora este de 82%.

 

E posibil să–ţi perfecţionezi limba română în 30 de zile?!

 

Se spune că pentru a comunica în altă limbă decât cea maternă sunt suficiente 1000 de cuvinte. O comunicare simplă. Dar trebuie să-ţi perfecţionezi abilităţile de vorbire pe parcursul întregii vieţi. Iar un specialist cu studii superioare trebuie să posede, fără îndoială, limbajul de specialitate.  Această idee a fost implementată cu succes la cursurile de română de la Biblioteca Naţională a Moldovei, unde o echipă din 14 doamne aflate la a doua vârstă (şi nu numai) au ţinut piept unui ritm alert de învăţare şi comunicare în limba a doua.

Tot articolul poate fi citit pe pagina Articole. Traduceri

“Noi aborbări privind conservarea cărţilor şi a ziarelor”: Conferinţă

Centrul European de Cercetare   în domeniul Conservării-Restaurării Cărţilor  şi a Ziarelor anunţă înregistarea pentru conferinţa “Noi aborbări privind conservarea cărţilor şi a ziarelor”, care va avea loc in perioada 09-11 mai, 2011 în Horn, Austia. Pentru mai multe informaţii accesaţi  http://www.european-research-centre.buchstadt.at/Conferences.113.0.html