BIBLIOTECILE PUBLICE 2.0 DIN TARILE NORDICE

25/08/2010 at 12:48 2 comentarii

Printre diversele materialele difuzate la Conferinta IFLA o carte a captat, cu siguranta,  atentia tuturor. Lucrarea NORDIC PUBLIC LIBRARIES 2.0 /BIBLIOTECILE PUBLICE 2.0 DIN TARILE NORDICE a fost editata special pentru a fi difuzata  participantilor la Conferinta IFLA 2010. Este o carte de lux, editata la initiativa Agentiei Daneze pentru Biblioteci si Media, Ministerului Educatiei si Culturii din Finlanda, Autoritatii Norvegiene pentru Arhive, Biblioteci si Muzee si Consiliului Suedez al Artelor. Marea valoare a cartii  consta n faptul ca scoate in evidenta prioritatile de activitate ale bibliotecilor publice din tarile nordice si eforturile acestora de a face fata provocarilor impuse de extinderea si modernizarea tehnologiilor de informare si comunicare.

Prefata, semnata de Jens Thorhauge, director general al Agentiei Daneze pentru Biblioteci si Media, specifica faptul, ca “Bibliotecile din intreaga lume sunt influentate de mediile digitale si schimbarile din comportamentul utilizatorilor. Bibliotecile publice in particular trebuie sa-si regandeasca rolul, serviciile si prioritatile. Daca acceptam, ca informatia este in mana noastra “promovarea accesului” poate fi inlocuita de “facilitarea cunostintelor” ca preocupare de baza a bibliotecilor. Si trebuie create un sir de servicii relative la biblioteca in calitatea ei de loc de intalnire, spatiu pentru invatarea neformala, activitati culturale si evenimente.

Prin publicatia de fata intentionam sa prezentam servicii noi oferite de biblioteca publica, bazate pe extinderea rapida a noilor tehnologii sociale si pe idea  includerii si implicarii active on line a cetatenilor  in contextul provocarilor generale. Aceste servicii au in comun faptul ca au fost dezvoltate in bibliotecile publice din tarile nordice, si in felul acesta au fost create in baza traditiilor nordice ale iluminismului public.”

Lucrarea include practici de calitate la care s-a ajuns prin multe eforturi si experimentari si studiata cu atentie poate servi ca izor de idei si inspiratie.

Este cunoscut faptul, ca tarile nordice investesc enorm in bibliotecile puble si ca rezultat au niste biblioteci bine puse la punct, intretinute corespunzator, care  respectiv corespund asteptarilor utilizatorilor.

Conform celui mai valoros studiu internaţional privind statistica de bibliotecă  „International  library statistics: trends and commentary based on the LIBECON data” (Statistica internaţională de bibliotecă: tendinţe şi comentarii bazate pe datele LIBECON), publicat în anul 2004, tarile nordice ocupa pozitiile de top la cei mai multi indicatori de performanta.

Studiul „International  library statistics: trends and commentary based on the Libecon data” a prezentat  topul  ţărilor cu cele mai bune biblioteci publice, luind ca bază 8 indicatori de performanta şi anume: utilizatori ca procent din populatie, vizite per capita, computere conectate Internet pentru populatie, achizitii per capita, imprumuturi per capita, achizitionarea materialelor A-V per capita, personal, imprumuturi per bibliotecar, şi ulterior cheltuieli pe cap de locuitor. Primul loc in top il  ocupa  Finlanda, urmata de Danemarca, Estonia, Islanda şi Anglia. Norvegia. Slovenia şi Suedia se situeaza pe locul 6, Lituania pe locul 9, iar Irlanda, Japonia şi Olanda pe locul 10. Interesant este faptul ca initial aceasta gradare a fost efectuata fara a da prea mare importanta  cheltuielilor pe cap de locuitor. Cand ulterior a fost facuta o analiza a tarilor după nivelul de cheltuieli s-a descoperit ca sase dintre tarile care ocupa primele locuri in acest din urma clasament  şi anume Danemarca, Finlanda, Islanda, Suedia, Olanda şi Norvegia figurează şi in topul tarilor cu cele mai bune biblioteci si servicii pentru public, dovada ca pentru a dezvolta niste servicii de calitate este nevoie de un suport financiar corespunzător. Deci, topul este predominat de tarile nordice,  recunoscute prin sustinerea acordata bibliotecilor publice  de catre autoritati. Conform studiului, Finlanda şi Danemarca sunt tarile cu cele mai bune biblioteci si servicii. Daca analizam un indicator foarte important ce demonstrează, care este grija statului şi a organelor finantatoare  fata de cetateni si anume cheltuieli per capita, acesta variază de la  64,27 euro in Danemarca la 0,68 în Bulgaria, 0,61 in Romania şi 0,58 in Turcia.

Studiul este dovada elocventa, ca tarile nordice dau tonul activitatii bibliotecare din Europa si mult  mai departe si, desi a fost efectuat in anul 2004, situatia nu s-a schimbat, dimpotriva recent a fost facuta publica informatia, ca Finlanda se manifesta ca lider mondial in mult mai multe domenii.

Mai multe informatii despre acest subiect puteti accesa pe:

http://www.slideshare.net/cdbclub/statistica

Am revenit la cifrele din studiul Statistica bibliotecara ca vector de imagine pentru a argumenta faptul, ca publicatia prezentata mai sus este deosebit de pretioasa,  insumand experienta avansata a unor biblioteci din prim planul lumii bibliotecare, si o traducere a acestei lucrari ar fi mai mult decat binevenita.

Intre timp, varianta in limba engleza poate fi consultata la BNRM, Centrul de Informare si Documentare in Bibliologie.

Vera Osoianu

Entry filed under: biblioteca 2.0, biblioteci, carti.

„Bibliotecari, priviti-va cu mandrie! Sunteti importanti!” Salonului International de Carte 2010

2 comentarii Add your own

  • 1. bvbiblioteca  |  25/08/2010 la 13:25

    Si noi ce sa facem ca sa avem o finantare adecvata ?

    Răspunde
    • 2. cdbclub  |  25/08/2010 la 14:05

      Sa demonstram ca biblioteca este indispensabila comunitatii, ca o biblioteca publica este responsabilitatea organelor locale fata de cetateni, sa convingem organele finantatoare ca saracia spirituala se trage din saracia materiala, ca acolo unde nu lucreaza biblioteca are mai mult de lucru politia, sa demonstram ca niste biblioteci bune pot imbunatati calitatea vietii oamenilor, sa ajutam utilizatorii, atunci cand pasesc pragul bibliotecii, sa-i uimim cu ce poate oferi o biblioteca in asa fel ca ei sa fie cei mai inversunati avocati ai bibliotecii, sa ne implicam in proiecte, care pot ajuta macar pe o perioada scurta de timp, sa demonstram noi, ca bibliotecari ,ca avem tot potentioalul intelectual necesar pentru a ajuta cetatenii, ca putem face lucruri bune si ca meritam o sansa, iar cu noi merita o sansa si toti membrii comunitatii. Multe avem de facut pentru a rupe cercul vicios, care ne sufoca. Si foarte multe depind de bibliotecar. V.O.

      Răspunde

Lasă un comentariu

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Blog Stats

  • 154.254 hits

Calendar

august 2010
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

View